Spaniolii iau locul instalatorilor polonezi și căpșunarilor români

Cerere pentru români există, iar cele mai multe oferte vin chiar din statele care ne impun accesul restricționat. Și tot mai multe vin de la celălalt capăt al lumii, din Arabia Saudită, Taiwan sau Vietnam Dacă acum cinci ani un cunoscător al pieței europene a muncii ar fi văzut actuala așezare a lucrurilor, nu i-ar fi venit să creadă. Pe cât de lipsită de originalitate este această afirmație, pe atât este de adevărată. Cine și-ar fi imaginat, până de curând, că spaniolii vor lua locul instalatorilor polonezi, devenind principala nație migratoare a Europei, urmați fiind de locuitorii altui stat occidental, Italia? Și nu vorbim de orice tip de emigrație (cum este cazul britanicilor și nemților care-și părăsesc casele friguroase pentru a se muta ­într-una din țările de la Mediterana), ci de cea a șomerilor în căutarea unui loc de muncă. La mijlocul lunii septembrie, presa londoneză anunța că numărul imigranților spanioli a crescut în ultimul an fiscal cu 85%. Drept urmare, într-o perioadă extrem de scurtă, Spania a apărut pe locul cinci în clasamentul statelor cu cei mai mulți emigranți în Regatul Unit, aceasta în timp ce, până acum, nu figura nici măcar în top zece. Ce consecințe va avea această miș­care asupra emigranților din statele „tra­diționale“, precum România? Potrivit Soniei Dan, coordonatorul de PR al portalului de joburi în străinătate, Tjobs.ro, „șansele sunt cel puțin egale, dacă nu mai mari față de vecinii din Europa de Vest și Centrală. Și aceasta, în primul rând pentru că românii reprezintă o forță de muncă cu mult mai ieftină decât cetățenii statelor mediteraneene. Deși formalitățile de angajare sunt mai complicate, angajatorii străini îi preferă totuși pe români pentru că sunt mult mai flexibili din punct de vedere salarial, al condițiilor de muncă și de trai, al perioadei de angajare. Sunt dispuși să se perfecționeze și vorbesc în general limba țării“. Îmi iau concediu ca să m-angajez Continuând cu mutațiile survenite pe piața europeană în ultima vreme, încă o surpriză: nici românii nu mai sunt atât de disperați să fugă din țară ca în ultimii zece ani. Dovadă și faptul că numărul de CV-uri trimise de candidații români diferitelor agenții de plasare de forță de muncă în străinătate a fost, în septembrie, cu 13% mai mic decât cel raportat cu o lună înainte. O scădere destul de masivă, ținând cont că vorbim de un total de circa 50.000 de aplicații monitorizate. În același interval, însă, a crescut sensibil, cu 7%, numărul CV-urilor depuse pentru ofertele de muncă sezoniere. Explicațiile pentru cele două tendințe merg cot la cot. „Majoritatea celor atrași de contractele de muncă din afara țării muncesc deja în străinătate. Iar pentru românii care se decid să plece, ofertele sezoniere sunt prima opțiune datorită duratei scurte a acestora: ca exemplu, în timp ce majoritatea contractelor sunt semnate pentru nouă luni, candidații români le preferă pe cele de patru luni“, spune Sonia Dan. Crede că neîncrederea, curiozitatea și dorul de casă sunt principalii factori pentru care românii aleg slujbele temporare. Motiv pentru care, atenție, „de cele mai multe ori vorbim de aplicanți care lucrează în România și care nu se gândesc încă să renunțe la locul lor de muncă, drept pentru care optează pentru varianta unui concediu prelungit, plătit sau neplătit. Testează, iar dacă experința este una pozitivă, revin. În general, aceste persoane optează și în anii următori tot pentru contracte sezoniere, acesta fiind compromisul prin care reușesc să își rezolve problemele financiare fără să fie nevoiți să își schimbe radical obiceiurile de viață sau statutul profesional din țară“. CV-uri multe, dar vechi Pe portalul central al EURES (rețea de cooperare între serviciile europene de ocupare) sunt postate aproape 1,2 milioane de locuri de muncă vacante în UE. Aruncând o privire pe cifre (în două dintre graficele alăturate), se observă că România ocupă cea de-a treia poziție în două „topuri“: al statelor cu cei mai mulți candidați și al țărilor cu cele mai puține oferte de muncă. Explicația pentru diferența dintre datele EURES și cele ale Tjobs e prea complicată pentru a fi expusă aici. Totuși, pe scurt, cifrele EURES au în vedere totalul CV-urilor depuse vreodată în rețea și includ „în bloc toate ofertele de muncă din Europa, destinate atât candidaților naționali, cât și celor din alte state UE“, după cum spune Camelia Mihalcea, responsabila ­EURES România. Între informațiile oferite de cele două surse există, totuși, și similitudini. Ambele evidențiază cererea tot mai mare de specialiști români cu ani grei de experiență, cu precădere în domeniul energetic. „Chiar acum urmează o campanie de recrutare pentru Suedia (la fabrica Volvo) și Norvegia. Din păcate, e greu de găsit oameni buni pe acest segment, din cauza nivelului destul de scăzut de calificare“, spune Camelia Mihalcea. 560 de locuri de muncă sunt disponibile pentru români în Orientul Mijlociu și Africa. Profilul lor variază radical, de la medici și ingineri la animatori.