Comunicat de presă al Asociației Berarii României
Nu îngrașă
Cu un conținut caloric mult mai mic decât al altor băuturi alcoolice - 43 kcal la 100 ml în cazul celei cu alcool și doar 17 kcal la 100 ml în cazul celei fără alcool -, berea este acuzată pe nedrept de creșterea în greutate. Ce trebuie avut în vedere însă este menținerea unui stil de viață sănătos care să presupună o dieta organizată, fără un consum de alimente hipercalorice.
Rehidratează după efort fizic
Cercetătorii spanioli de la Facultatea de Medicină a Universității din Granada și cei din cadrul Consiliului Superior de Cercetări Științifice din Madrid au decis: consumul responsabil de bere, cu și fără alcool, este o modalitate de a ne rehidrata după efort fizic.
Compoziția și caracteristicile sale senzoriale recomandă berea ca pe o băutură adecvată pentru a reface pierderile hidrominerale care se produc prin transpirație, facilitând recuperarea după exercițiul fizic, mai ales atunci când se realizează într-un mediu călduros.
Berea furnizează organismului elemente care înlocuiesc pierderile ocazionate de exercițiile fizice cum sunt aminoacizii, diverse minerale, vitaminele din grupa B și antioxidanții.
Incluzând în compoziția sa 93% apa, berea se caracterizează printr-un efect răcoritor și puterea de a reduce senzația de sete.
Reduce riscul formării pietrelor la rinichi
Berea are un conținut redus de calciu și este bogată în magneziu, ceea ce ajută la protejarea împotriva formării pietrelor la bilă și la rinichi.
Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care a fost recomandat consumul unui pahar de bere pe zi pentru reducerea riscului de formare a pietrelor la rinichi. În acest sens, un rol l-ar putea avea aportul crescut de apa, care are drept rezultat formarea și excreția de urină(diureza).
Reduce riscul de apariție al bolii Parkinson
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă răspândită care afectează persoanele peste 50 de ani. Mai multe studii au arătat că berea consumată în cantități moderate și alți câțiva factori ai stilului de viată se asociază unui risc scăzut de dezvoltare a bolii Parkinson.
Crește nivelul de “colesterol bun” (colesterol HDL)
Cantitatea de „colesterol bun” (colesterol HDL) în sânge crește în timpul consumului de bere. S-a aratat că nivelul mai ridicat de „colesterol bun” se asociază cu un risc mai mic de boli coronariene. Cercetările au demonstrat că un pahar de bere pe zi poate crește semnificativ nivelul de colesterol HDL.
Asigură protecție împotriva bacteriei Helicobacter pylori
Unele cercetări au demonstrat că cei care consumă bere în mod responsabil beneficiază de un grad de protecție împotriva bacteriei Helicobacter pylori, cunoscută ca fiind cauza majorității ulcerelor de stomac și un posibil factor de risc pentru cancerul de stomac. Consumul de bere facilitează eradicarea acestui organism datorita unui efect antibacterian.
Este o sursă de antioxidanți
Berea conține antioxidanți naturali, sursa lor fiind atât malțul (orz), cât și hameiul. Cercetările au arătat că numărul antioxidanților din sânge crește ca urmare a consumului de bere, ceea ce indică faptul că antioxidanții din bere sunt absorbiți prompt, poate chiar mai rapid decât cei din alimentele solide.
Este o sursă bogată de siliciu
Provenit din două surse naturale: apă și în special orz, s-a dovedit că siliciul este important pentru sănătatea oaselor, îmbunătățind chiar densitatea minerală a oaselor la femeile care primesc suplimente de siliciu prin dietă.
În plus, siliciul din bere ar putea contribui la reducerea riscului bolii Alzheimer.
Este o sursă de vitamina B12 în dietele vegetariene
În cazul adoptării unei diete vegetariane, organismul riscă să fie privat de vitaminele pe care le asimilează în mod normal din alimentele de origine animală.
Astfel, o sursă naturală de vitamina B12, care se găsește în special în alimentele de origine animală și care are un rol decisiv în buna funcționare a sistemului nervos, fiind supranumită vitamina bunei dispozitii, este chiar berea.
Preparată din cereale, berea este o sursă buna de vitamine esentiale vieții, cercetări recente demonstrând o absorbție ridicată de vitamine de tip B la introducerea în dietă a consumului responsabil de bere.
Pe langă completarea unei diete sănătoase, vitaminele și mineralele din bere pot avea și alte beneficii asupra sănătății. Cercetări recente sugerează că vitaminele de tip B (B6, B9 și B12), care se regăsesc în această băutură, pot furniza consumatorilor de bere o protecție suplimentară împotriva bolilor cardiovasculare.
Este o sursă de fibre
Berea este o sursă de fibre solubile derivate din pereții celulelor de orz, unul dintre ingredientele sale de bază. Două pahare de bere conțin în medie 10% din doza zilnică recomandată de fibre solubile, unele beri putând furniza pana la 30%.
Pagină pentru inimă, minte și speranță
sâmbătă, 24 septembrie 2011
marți, 20 septembrie 2011
Spania a modificat restricţiile de pe piaţa muncii impuse românilor ! Bucureşti, Camera Deputaţilor 20 septembrie 2011
Îngrijorat de evoluţia situaţiei din Spania, unde numărul românilor care reclamă abuzuri din partea angajatorilor şi a autorităţilor spaniole este in creştere, preşedintele comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul William Brînză, l-a convocat astăzi, 20 septembrie 2011, la Camera Deputaţilor, pe ambasadorul Spaniei acreditat la Bucureşti, Estanislao de Grandes Pascual şi pe ataşatul pe probleme de muncă din cadrul misiunii diplomatice spaniole.
Deputatul Brînză şi membrii comisiei le-au prezentat diplomaţilor spanioli sesizările primite din partea cetăţenilor români din Spania, care se reflectă în nemulţmiri faţă de tratamentul primit din partea autorităţilor spaniole. Preşedintele comisiei a solicitat, în acest context, ambasadorului Spaniei la Bucureşti, să transmită guvernului de la Madrid înţelegerea de care dau dovadă autorităţile române în ceea ce priveşte situaţia grea, din punct de vedere economic, pe care o traversează Spania, dar si faptul că, personal, dezaprobă Moratoriul.
Deputatul Brînză a ţinut însă să şi mulţumească, părţii spaniole, pentru modificarea instrucţiunilor din 22 iulie, privind reactivarea perioadei tranzitorii şi a restricţiilor impuse cetăţenilor români pe piaţa muncii spaniole, urmare discuţiilor şi negocierilor dintre reprezentanţi ai Ministerul Muncii şi Imigraţiei din Spania. Potrivit noilor clarificări, soţul sau soţia şi copiii sub 21 de ani (şi peste 21 de ani, aflaţi în întreţinere) ai unui cetăţean român, care are liber acces pe piaţa muncii (adică este angajat, şomer sau în căutarea unui loc de muncă) nu au nevoie de permis de muncă.
„Înţeleg că este o perioadă preelectorală şi vom aştepta rezultatele alegerilor din data de 20 noiembrie 2011, cu speranţa iniţierii unui dialog deschis cu partidul care va ajunge la guvernarea Spaniei asupra problemelor de muncă care-i afectează pe români, cetăţeni europeni, care trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca orice alt cetăţean comunitar. Până atunci vă rog, domnule ambasador, să ne sprijiniţi în vederea realizării unei vizite de lucru a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, cu omologii din Parlamentul Spaniei, pentru a dezbate această situaţie. De asemenea dorim să obţinem sprijin în vederea urgentării obţinerii acordului autorităţilor spaniole privind procedura de înfiinţare a liniei „Tel verde”, la care românii din Spania să poată suna gratuit pentru a reclama dacă dreptul la muncă le este încălcat, având în vedere faptul că, din punct de vedere al autorităţilor române, procedurile au fost respectate„ a subliniat preşedintele comisiei William Brînză.
În cadrul discuţiilor, William Brînză l-a asigurat pe diplomatul spaniol că nemulţumirea acestuia, transmisă în cadrul precedentei întâlniri, din iunie 2011, potrivit căreia, firmele spaniole nu au acces la proiectele statului român, este analizată în prezent de premierul României. În plus, i-a înmânat ambasadorului întrebările primite din partea românilor din Spania, urmare lansării campaniei "sesizează-mă dacă dreptul la muncă iţi este incălcat!”
Partea spaniolă a primit cu deschidere propunerile membrilor comisiei, subliniind faptul că Moratoriul nu trebuie să îi afecteze pe românii care se aflau în Spania înainte de intrarea în vigoare a restricţiilor. Diplomatul spaniol a asigurat, totodată, parlamentarii români, că va prezenta cazurile aduse în atenţie autorităţilor de la Madrid, în vederea eliminarii acelor situaţii extreme în care funcţionarii spanioli comit abuzuri, interpretând legea după bunul plac.
Excelenţa Sa, Estanislao de Grandes Pascual a reconfirmat, cu această ocazie, sprijinul deplin al Spaniei pentru aderarea ţării noastre la Schengen, mulţumind comisiei pentru deschiderea privind consolidarea relaţiilor de prietenie dintre cele două state. De asemenea, a ţinut să sublinieze că a avut o întrevedere cu noul ambasador al României acreditat la Madrid, despre care are cuvinte de laudă, asigurându-i pe membrii comisiei că acesta va beneficia de tot sprijinul pentru a-şi îndeplini în cele mai bune condiţii mandatul de reprezentant al statului român în Spania .
Aceasta este cea de-a doua întâlnire pe care comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării o are cu reprezentanţi ai ambasadei Spaniei în România si se inscrie în planul de acţiuni pe linie de diplomaţie parlamentară, promovat de deputatul William Brînză.
Deputatul Brînză şi membrii comisiei le-au prezentat diplomaţilor spanioli sesizările primite din partea cetăţenilor români din Spania, care se reflectă în nemulţmiri faţă de tratamentul primit din partea autorităţilor spaniole. Preşedintele comisiei a solicitat, în acest context, ambasadorului Spaniei la Bucureşti, să transmită guvernului de la Madrid înţelegerea de care dau dovadă autorităţile române în ceea ce priveşte situaţia grea, din punct de vedere economic, pe care o traversează Spania, dar si faptul că, personal, dezaprobă Moratoriul.
Deputatul Brînză a ţinut însă să şi mulţumească, părţii spaniole, pentru modificarea instrucţiunilor din 22 iulie, privind reactivarea perioadei tranzitorii şi a restricţiilor impuse cetăţenilor români pe piaţa muncii spaniole, urmare discuţiilor şi negocierilor dintre reprezentanţi ai Ministerul Muncii şi Imigraţiei din Spania. Potrivit noilor clarificări, soţul sau soţia şi copiii sub 21 de ani (şi peste 21 de ani, aflaţi în întreţinere) ai unui cetăţean român, care are liber acces pe piaţa muncii (adică este angajat, şomer sau în căutarea unui loc de muncă) nu au nevoie de permis de muncă.
„Înţeleg că este o perioadă preelectorală şi vom aştepta rezultatele alegerilor din data de 20 noiembrie 2011, cu speranţa iniţierii unui dialog deschis cu partidul care va ajunge la guvernarea Spaniei asupra problemelor de muncă care-i afectează pe români, cetăţeni europeni, care trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca orice alt cetăţean comunitar. Până atunci vă rog, domnule ambasador, să ne sprijiniţi în vederea realizării unei vizite de lucru a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, cu omologii din Parlamentul Spaniei, pentru a dezbate această situaţie. De asemenea dorim să obţinem sprijin în vederea urgentării obţinerii acordului autorităţilor spaniole privind procedura de înfiinţare a liniei „Tel verde”, la care românii din Spania să poată suna gratuit pentru a reclama dacă dreptul la muncă le este încălcat, având în vedere faptul că, din punct de vedere al autorităţilor române, procedurile au fost respectate„ a subliniat preşedintele comisiei William Brînză.
În cadrul discuţiilor, William Brînză l-a asigurat pe diplomatul spaniol că nemulţumirea acestuia, transmisă în cadrul precedentei întâlniri, din iunie 2011, potrivit căreia, firmele spaniole nu au acces la proiectele statului român, este analizată în prezent de premierul României. În plus, i-a înmânat ambasadorului întrebările primite din partea românilor din Spania, urmare lansării campaniei "sesizează-mă dacă dreptul la muncă iţi este incălcat!”
Partea spaniolă a primit cu deschidere propunerile membrilor comisiei, subliniind faptul că Moratoriul nu trebuie să îi afecteze pe românii care se aflau în Spania înainte de intrarea în vigoare a restricţiilor. Diplomatul spaniol a asigurat, totodată, parlamentarii români, că va prezenta cazurile aduse în atenţie autorităţilor de la Madrid, în vederea eliminarii acelor situaţii extreme în care funcţionarii spanioli comit abuzuri, interpretând legea după bunul plac.
Excelenţa Sa, Estanislao de Grandes Pascual a reconfirmat, cu această ocazie, sprijinul deplin al Spaniei pentru aderarea ţării noastre la Schengen, mulţumind comisiei pentru deschiderea privind consolidarea relaţiilor de prietenie dintre cele două state. De asemenea, a ţinut să sublinieze că a avut o întrevedere cu noul ambasador al României acreditat la Madrid, despre care are cuvinte de laudă, asigurându-i pe membrii comisiei că acesta va beneficia de tot sprijinul pentru a-şi îndeplini în cele mai bune condiţii mandatul de reprezentant al statului român în Spania .
Aceasta este cea de-a doua întâlnire pe care comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării o are cu reprezentanţi ai ambasadei Spaniei în România si se inscrie în planul de acţiuni pe linie de diplomaţie parlamentară, promovat de deputatul William Brînză.
sâmbătă, 10 septembrie 2011
Dreptul de a fi comunitar
Nu de putine ori ne-am revoltat fata de felul în care ceilalti ne trateaza -spunând ''ceilalti'',de cele mai multe ori ne gândim la occidentali- nu de putine ori am protestat la modul general si mai totdeauna pe ascuns,sau doar în cercurile de cunoscuti si ne-am lamentat de cât de rau suntem tratati,dar aproape niciodata nu am luat atitudine cu adevarat! De ce? Sunt multe raspunsuri de dat la aceasta simpla întrebare dar eu ma voi centra doar pe cele care cu adevarat conteaza.
Sa fi cetatean,în primul rând,înseamna sa stii sa traiesti în comunitate:sa-ti respecti vecinul,sa te ajuti la nevoie,sa ai relatii amiabile,amicale daca se poate,dar mai ales sa fi umar la umar la evenimentele importante ale comunitatii indiferent ca ocaziile sunt festive sau nefericite. A trai în comunitate,în ziua de azi,nu este doar un moft sau un concept fluturat pe la nasurile noastre de catre politicieni,ci o necesitate stringenta! Pericolele lumii moderne ne obliga sa strângem rândurile,nu sa traim dupa ''legea junglei'' (fiecare pt. el,cel mai puternic supravietuieste,etc.).
Daca în occident si în special în spatiul comunitar european,ideea de a trai efectiv în comunitate (ajutor si sprijin reciproc,colaborare si chiar parteneriat) este asimilata pâna la a fi pusa în practica,la natiunea româna acest concept este doar o ''gluma'' buna doar ca sa fi luat la misto (scuzat fie-mi limbajul!) si subiect mai degraba de neîncredere decât de apropiere!
Ne place ca suntem comunitari doar din perspectiva ca suntem liberi sa circulam,sa mergem sa ne câstigam existenta (mai mult sau mai putin cinstit) în spatiile prospere,unii alegând chiar sa se stabileasca în noua casa definitiv!
Ceea ce nu ne place deloc,este sa ne asumam responsabilitati,sa întelegem ca nimic nu ni se cuvine de drept si ca daca nu suntem cu adevarat o comunitate nu putem spera la mai mult de la ''gazdele'' noastre decât la o tolerare mai mult sau mai putin comoda...
Anii de regim comunist sovietic si apoi de ceausism,au lasat urme adânci nu numai în economie si în viata sociala româneasca ci si în sufletele si cugetele noastre. Nu-mi propun ca în articolul de fata sa arat care sunt acestea ci sa fac referire la unele consecinte ale acestora! Consecinta primordiala este ca românii,desi au libertati si drepturi si le asuma doar pe acelea care ne descalifica de obicei în ochii occidentalilor,de multe ori renuntând în mod inconstient si regretabil la drepturi fundamentale garantate de constitutia oricarui stat democratic.
Nu poti pretinde respect si consideratie daca tu ca individ,renunti la drepturile tale,facându-le ''cocolos'' de hârtie si aruncându-le la gunoi,iar dreptul fundamental la care românii renunta cu o condamnabila usurinta este acela de a merge la vot si de a îsi exprima optiunea!
Sa fi cetatean,în primul rând,înseamna sa stii sa traiesti în comunitate:sa-ti respecti vecinul,sa te ajuti la nevoie,sa ai relatii amiabile,amicale daca se poate,dar mai ales sa fi umar la umar la evenimentele importante ale comunitatii indiferent ca ocaziile sunt festive sau nefericite. A trai în comunitate,în ziua de azi,nu este doar un moft sau un concept fluturat pe la nasurile noastre de catre politicieni,ci o necesitate stringenta! Pericolele lumii moderne ne obliga sa strângem rândurile,nu sa traim dupa ''legea junglei'' (fiecare pt. el,cel mai puternic supravietuieste,etc.).
Daca în occident si în special în spatiul comunitar european,ideea de a trai efectiv în comunitate (ajutor si sprijin reciproc,colaborare si chiar parteneriat) este asimilata pâna la a fi pusa în practica,la natiunea româna acest concept este doar o ''gluma'' buna doar ca sa fi luat la misto (scuzat fie-mi limbajul!) si subiect mai degraba de neîncredere decât de apropiere!
Ne place ca suntem comunitari doar din perspectiva ca suntem liberi sa circulam,sa mergem sa ne câstigam existenta (mai mult sau mai putin cinstit) în spatiile prospere,unii alegând chiar sa se stabileasca în noua casa definitiv!
Ceea ce nu ne place deloc,este sa ne asumam responsabilitati,sa întelegem ca nimic nu ni se cuvine de drept si ca daca nu suntem cu adevarat o comunitate nu putem spera la mai mult de la ''gazdele'' noastre decât la o tolerare mai mult sau mai putin comoda...
Anii de regim comunist sovietic si apoi de ceausism,au lasat urme adânci nu numai în economie si în viata sociala româneasca ci si în sufletele si cugetele noastre. Nu-mi propun ca în articolul de fata sa arat care sunt acestea ci sa fac referire la unele consecinte ale acestora! Consecinta primordiala este ca românii,desi au libertati si drepturi si le asuma doar pe acelea care ne descalifica de obicei în ochii occidentalilor,de multe ori renuntând în mod inconstient si regretabil la drepturi fundamentale garantate de constitutia oricarui stat democratic.
Nu poti pretinde respect si consideratie daca tu ca individ,renunti la drepturile tale,facându-le ''cocolos'' de hârtie si aruncându-le la gunoi,iar dreptul fundamental la care românii renunta cu o condamnabila usurinta este acela de a merge la vot si de a îsi exprima optiunea!
Dreptul romanilor la munca in Europa
La inceputul anilor '80, doua dintre cele mai puternice state din Europa din punct de vedere economic, Franta si Germania, au creeat pentru prima data din istoria continentului un spatiu comun, in care membrii celor doua state au putut circula liber fara sa mai fie controlati la granita de documente. Mai mult, economiile celor doua state s-au adus la acelasi numitor comun astfel incit piata fortei de munca (si nu numai) s-a nivelat pe suprafata celor doua state. Datorita avantajelor unei economii robuste si a unei piete comune, mai multe state din continentul european au aderat la noua organizatie, astfel incit, in momentul de fata, Uniunea Europeana cuprinde 29 de state.
Insemnatatea unei astfel de structuri comune pe plan mondial este usor de inteles daca ne raportam la cei doi colosi economici existenti in momentul infiintarii Uniunii Europene, si anume, Statele Unite ale Americii si Japonia, fiecare cu o economie de piata robusta. Odata infiintata, Uniunea Europeana a devenit a treia mare putere economica, impartind astfel nu numai avantajele unui lider economic modial, dar si responsabilitatile unei economii mondiale stabile. Insa, scopul articolului de fata nu este de a face o analiza economica mondial si de aceea nu voi merge mai departe in detalii economice in aceast domeniu.
Am mentionat mai devreme ca in prezent Uniunea Europeana cuprinde 29 de state membre. Dar sunt oare ele egale in drepturi si obligatii? Cu ce influenteaza aceasta egalitate membrii statelor apartenente? Cu alte cuvinte, cu ce influenteaza faptul ca suntem sau nu in Uniunea Europeana si, mai mult, ce beneficii si obligatii avem ca roman din alinierea Romaniei la structurile Uniunii Europene. Inainte de a raspunde la ceste probleme, trebuie sa intelegem ce inseamna Uniunea Europeana.
Uniunea Europeana reprezinta, in cuvinte simple, etapa de aliniere a economiei si integrarea culturala a unui stat cu normele europene. Daca integrarea culturala se realizeaza simplu prin libera trecere a cetatenilor statului aderant in spatiul european (si vice-versa), alinierea economie statului aderant nu este chiar asa de simpla si de naturala. De aici e usor sa intelegem de ce integrarea unui nou stat in structurile europene se face in cei doi pasi amintiti mai sus. Cu alte cuvinte, intrarea in Uniunea Europeana nu inseamna ca am devenit stat membru cu drepturi depline, cit inseamna ca s-au demarat demersurile necesare alinierii statului respectiv la standardele Spatiului Economic European (cunoscut si ca Spatiul Schengen).
Avind intelese cele doua notiuni, Uniunea Europeana si Spatiul Economic European, este simplu de inteles ca, desi suntem in Uniunea Europeana de la inceputul anului 2007, actiunile si drepturile noastre ca romani sunt limitate in Spatiul Economic European, iar una din problemele stringente ale romanilor in Spatiu Economic European este munca in legalitate.
Sistemul economic post-comunist din Romania s-a inrautatit pe fiecare an ce a trecut datorita lipsei unei conduceri bine organizate, astfel ca multi romani si-au indreptat atentia spre occident in a gasi un loc de munca platit decent. Desi huliti sau invidiati de cei ramasi in Romania, multi romani au gasit o cale de a-si asigura un trai decent in occident. Din pacate, multi dintre ei au trait in ilegalitate peste hotare, situatie ce s-a agravat dupa
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Acest lucru se datoreaza lipsei de informare si mai ales ignorantei romanilor plecati peste hotare in cautarea unui trai decent.
Pentru ca Romania nu este in Spatiul Economic European datorita politicii interne deficitare (lipsa de maturitate politica si dorinta de inavutire rapida care a favorizat mita si veniturile ilicite), romanii sunt restrictionati in a ocupa un post de munca in Spatiu Economic European, avind indatoria de a indeplini mai multe formalitati decit un cetatean al unui stat membru cu drepturi depline. Putin cunosc ca in afara de locurile de munca deschise de catre statele membre Spatiului Economic European pentru deficitul fortelor de munca din statul respectiv, de mediul academic si de reprezentantii consulari, toti ceilalti romani sunt obligati sa aplice pentru un document de acceptanta de a munci din partea statului unde vor sa isi gaseasca de munca. Acel document se obtine mai usor sau mai greu in functie de citeva conditii: daca au mai lucrat sau cit au mai lucrat inainte de a aplica in statul respectiv, daca desfasoara sau nu stagii de inalta specializare pentru a se intoarce specialisti in Romania, daca sunt inalt calificati si sistemul statului respectiv cere acea specializare si daca romanii dornici sa munceasca in afara sunt sau nu sustinuti de angajatorii din tara respectiva. Desi pare restrictiv acest sistem, pentru romanii care au demonstrat seriozitate in locurile unde vor sa se angajeze, aceste restrictii se rezuma doar la niste formalitati. Pe de alta parte, multi angajatori se feresc sa se complice cu aceste formalitati, promitind mai multi bani la salariu pe motivatia ca li se da muncitorilor si taxele, iar romanii pot avea probleme legale ducind pina la interdictia de a mai intra in acel stat. Riscant, dar din pacate multi romani inchid ochii la acest aspect, orbiti de unor cistiguri superiorioare si mai rapide celor din Romania. Din pacate, povestea multora de acest tip nu au avut final fericit si chiar mai mult, au avut efect si asupra romanilor care au fost in legalitate (de exemplu, prin pierderea locului de munca datorita salariilor mai mici acceptate de muncitorii ilegali).
Stiu ca multi vor spune "si cui ii pasa?" si am un singur raspuns: "chiar si voua, celor care lucrati in ilegalitate!" Iar argumentatia e simpla: pentru ca voi sunteti cei care ii faceti pe nativii acelei tari sa va urasca pentru reducerea posturilor lor de munca si, mai departe, sa faca presiuni asupra reprezentatilor lor ca Romania sa nu fie acceptata in Spatiul Economic European. "Si ce daca? Eu voi merge in continuare la munca ilegala, asa ca nu imi pasa", vor continua altii. Oare asa sa fie? Primul stat care a luat masuri impotriva acestei atitudini a fost Germania. In Italia, in campaniile politice se promit expulzarea romanilor din Italia. Oare de cite exemple mai aveti nevoie ca sa intelegeti ca pe termen scurt va asigurati niste bani, dar pe termen lung, veti pierde mai mult si veti afecta si pe romanii cinstiti?
De aceea, in numele romanilor civilizati din afara tarii, rog pe fiecare in parte sa verifice daca sunt in legalitate, iar daca nu, sa faca tot posibilul sa intre cit mai repede in legalitate. Iar daca nu faceti asta din patriotism, ginditi-va la copiii vostri care vor suferi numai pentru simplu fapt ca au parinti romani.
Articol preluat de la Asorum-Aredo
Insemnatatea unei astfel de structuri comune pe plan mondial este usor de inteles daca ne raportam la cei doi colosi economici existenti in momentul infiintarii Uniunii Europene, si anume, Statele Unite ale Americii si Japonia, fiecare cu o economie de piata robusta. Odata infiintata, Uniunea Europeana a devenit a treia mare putere economica, impartind astfel nu numai avantajele unui lider economic modial, dar si responsabilitatile unei economii mondiale stabile. Insa, scopul articolului de fata nu este de a face o analiza economica mondial si de aceea nu voi merge mai departe in detalii economice in aceast domeniu.
Am mentionat mai devreme ca in prezent Uniunea Europeana cuprinde 29 de state membre. Dar sunt oare ele egale in drepturi si obligatii? Cu ce influenteaza aceasta egalitate membrii statelor apartenente? Cu alte cuvinte, cu ce influenteaza faptul ca suntem sau nu in Uniunea Europeana si, mai mult, ce beneficii si obligatii avem ca roman din alinierea Romaniei la structurile Uniunii Europene. Inainte de a raspunde la ceste probleme, trebuie sa intelegem ce inseamna Uniunea Europeana.
Uniunea Europeana reprezinta, in cuvinte simple, etapa de aliniere a economiei si integrarea culturala a unui stat cu normele europene. Daca integrarea culturala se realizeaza simplu prin libera trecere a cetatenilor statului aderant in spatiul european (si vice-versa), alinierea economie statului aderant nu este chiar asa de simpla si de naturala. De aici e usor sa intelegem de ce integrarea unui nou stat in structurile europene se face in cei doi pasi amintiti mai sus. Cu alte cuvinte, intrarea in Uniunea Europeana nu inseamna ca am devenit stat membru cu drepturi depline, cit inseamna ca s-au demarat demersurile necesare alinierii statului respectiv la standardele Spatiului Economic European (cunoscut si ca Spatiul Schengen).
Avind intelese cele doua notiuni, Uniunea Europeana si Spatiul Economic European, este simplu de inteles ca, desi suntem in Uniunea Europeana de la inceputul anului 2007, actiunile si drepturile noastre ca romani sunt limitate in Spatiul Economic European, iar una din problemele stringente ale romanilor in Spatiu Economic European este munca in legalitate.
Sistemul economic post-comunist din Romania s-a inrautatit pe fiecare an ce a trecut datorita lipsei unei conduceri bine organizate, astfel ca multi romani si-au indreptat atentia spre occident in a gasi un loc de munca platit decent. Desi huliti sau invidiati de cei ramasi in Romania, multi romani au gasit o cale de a-si asigura un trai decent in occident. Din pacate, multi dintre ei au trait in ilegalitate peste hotare, situatie ce s-a agravat dupa
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Acest lucru se datoreaza lipsei de informare si mai ales ignorantei romanilor plecati peste hotare in cautarea unui trai decent.
Pentru ca Romania nu este in Spatiul Economic European datorita politicii interne deficitare (lipsa de maturitate politica si dorinta de inavutire rapida care a favorizat mita si veniturile ilicite), romanii sunt restrictionati in a ocupa un post de munca in Spatiu Economic European, avind indatoria de a indeplini mai multe formalitati decit un cetatean al unui stat membru cu drepturi depline. Putin cunosc ca in afara de locurile de munca deschise de catre statele membre Spatiului Economic European pentru deficitul fortelor de munca din statul respectiv, de mediul academic si de reprezentantii consulari, toti ceilalti romani sunt obligati sa aplice pentru un document de acceptanta de a munci din partea statului unde vor sa isi gaseasca de munca. Acel document se obtine mai usor sau mai greu in functie de citeva conditii: daca au mai lucrat sau cit au mai lucrat inainte de a aplica in statul respectiv, daca desfasoara sau nu stagii de inalta specializare pentru a se intoarce specialisti in Romania, daca sunt inalt calificati si sistemul statului respectiv cere acea specializare si daca romanii dornici sa munceasca in afara sunt sau nu sustinuti de angajatorii din tara respectiva. Desi pare restrictiv acest sistem, pentru romanii care au demonstrat seriozitate in locurile unde vor sa se angajeze, aceste restrictii se rezuma doar la niste formalitati. Pe de alta parte, multi angajatori se feresc sa se complice cu aceste formalitati, promitind mai multi bani la salariu pe motivatia ca li se da muncitorilor si taxele, iar romanii pot avea probleme legale ducind pina la interdictia de a mai intra in acel stat. Riscant, dar din pacate multi romani inchid ochii la acest aspect, orbiti de unor cistiguri superiorioare si mai rapide celor din Romania. Din pacate, povestea multora de acest tip nu au avut final fericit si chiar mai mult, au avut efect si asupra romanilor care au fost in legalitate (de exemplu, prin pierderea locului de munca datorita salariilor mai mici acceptate de muncitorii ilegali).
Stiu ca multi vor spune "si cui ii pasa?" si am un singur raspuns: "chiar si voua, celor care lucrati in ilegalitate!" Iar argumentatia e simpla: pentru ca voi sunteti cei care ii faceti pe nativii acelei tari sa va urasca pentru reducerea posturilor lor de munca si, mai departe, sa faca presiuni asupra reprezentatilor lor ca Romania sa nu fie acceptata in Spatiul Economic European. "Si ce daca? Eu voi merge in continuare la munca ilegala, asa ca nu imi pasa", vor continua altii. Oare asa sa fie? Primul stat care a luat masuri impotriva acestei atitudini a fost Germania. In Italia, in campaniile politice se promit expulzarea romanilor din Italia. Oare de cite exemple mai aveti nevoie ca sa intelegeti ca pe termen scurt va asigurati niste bani, dar pe termen lung, veti pierde mai mult si veti afecta si pe romanii cinstiti?
De aceea, in numele romanilor civilizati din afara tarii, rog pe fiecare in parte sa verifice daca sunt in legalitate, iar daca nu, sa faca tot posibilul sa intre cit mai repede in legalitate. Iar daca nu faceti asta din patriotism, ginditi-va la copiii vostri care vor suferi numai pentru simplu fapt ca au parinti romani.
Articol preluat de la Asorum-Aredo
joi, 8 septembrie 2011
Decizia privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, luata in 22 septembrie
In istoria lumii au existat mai multe atacuri neasteptate, care au provocat schimbari esentiale ale societatii sau ale civilizatiilor. Printre aceste asalturi surpriza amintim: atacul japonezilor de la Pearl Harbor, Batalia Frantei sau Razboiul de sase zile din Orientul Mijlociu.
Ziaristii de la publicatia americana USA Today au scris ca "11 septembrie 2001 a fost o zi care a schimbat lumea", iar National Geographic a considerat ca atacurile din acea zi "au modificat cursul istoriei", potrivit Npr."
De-a lungul secolelor, au existat lovituri neprevazute asupra unor tinte civile, in timpul unor razboaie, dar si in timp de pace au aparut atacuri, care au venit din senin. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 se incadreaza in aceasta din urma categorie.
Atacurile bruste au rasturnat societatile si au bulversat civilizatiile. Elementul surpriza poate fi un factor de schimbare foarte puternic si poate fi cea mai puternica arma dintre toate.
Va prezentam mai jos cinci atacuri surpriza, care au schimbat cursul istoriei.
1. Atacarea Romei de catre vizigoti
Ajutati de sclavii rebeli, Alaric si vizigotii au atacat neasteptat o poarta a orasului Roma, in anul 410 e.n. Asediul a durat trei zile, fiind pentru prima data cand Roma a fost jefuita si invadata. A fost o lovitura masiva, psihologica.
2. Batalia de la Trenton
In anul 1776, in noaptea de Craciun, generalul George Washington a trecut raul Delaware, impreuna cu 2.400 de soldati. A fost un raid neasteptat asupra garnizoanei de la Trenton a mercenarilor germani.
Atacul a avut un efect de durata, datorita faptului ca succesul a ridicat moralul trupelor americane rebele, demonstrand ca si o armata profesionista occidentala putea fi batuta.
3. Batalia Frantei
Atacul surpriza al lui Hitler asupra Frantei din 1940 a modificat modul cum a fost privita Franta de catre intreaga lume. Inainte de campania nazista, toti considerau Franta ca are cea mai puternica armata din lume.
Dar, dupa victoria Germaniei, aceasta parere s-a schimbat. Nazistii au fost net superiori din punct de vedere militar.
4. Atacul de la Pearl Harbor
Asaltul armatei imperiale japoneze din ziua de 7 decembrie 1941 asupra bazei navale americane din Hawaii a schimbat derularea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Atacul a produs o schimbare profunda a politicii externe a americanilor.
Atacul a distrus aproape toata flota americana din Pacific si Statele Unite au fost fortate sa intre intr-un razboi de lunga durata.
5. Razboiul de sase zile
In dimineata zilei de 5 iunie 1967, avioanele israeliene au atacat in mod surprinzator fortele egiptene, distrugandu-le sute de aeronave. Trupele israeliene au intrat in peninsula Sinai si in Fasia Gaza.
Israelul a cucerit Inaltimile Golan, Fasia Gaza, peninsula Sinai si Cisiordania. Razboiul a schimbat structura statelor din Orientul Mijlociu, iar dupa aceea toate statele din lume si-au modificat politica externa, referitoare la aceasta zona.
Ziaristii de la publicatia americana USA Today au scris ca "11 septembrie 2001 a fost o zi care a schimbat lumea", iar National Geographic a considerat ca atacurile din acea zi "au modificat cursul istoriei", potrivit Npr."
De-a lungul secolelor, au existat lovituri neprevazute asupra unor tinte civile, in timpul unor razboaie, dar si in timp de pace au aparut atacuri, care au venit din senin. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 se incadreaza in aceasta din urma categorie.
Atacurile bruste au rasturnat societatile si au bulversat civilizatiile. Elementul surpriza poate fi un factor de schimbare foarte puternic si poate fi cea mai puternica arma dintre toate.
Va prezentam mai jos cinci atacuri surpriza, care au schimbat cursul istoriei.
1. Atacarea Romei de catre vizigoti
Ajutati de sclavii rebeli, Alaric si vizigotii au atacat neasteptat o poarta a orasului Roma, in anul 410 e.n. Asediul a durat trei zile, fiind pentru prima data cand Roma a fost jefuita si invadata. A fost o lovitura masiva, psihologica.
2. Batalia de la Trenton
In anul 1776, in noaptea de Craciun, generalul George Washington a trecut raul Delaware, impreuna cu 2.400 de soldati. A fost un raid neasteptat asupra garnizoanei de la Trenton a mercenarilor germani.
Atacul a avut un efect de durata, datorita faptului ca succesul a ridicat moralul trupelor americane rebele, demonstrand ca si o armata profesionista occidentala putea fi batuta.
3. Batalia Frantei
Atacul surpriza al lui Hitler asupra Frantei din 1940 a modificat modul cum a fost privita Franta de catre intreaga lume. Inainte de campania nazista, toti considerau Franta ca are cea mai puternica armata din lume.
Dar, dupa victoria Germaniei, aceasta parere s-a schimbat. Nazistii au fost net superiori din punct de vedere militar.
4. Atacul de la Pearl Harbor
Asaltul armatei imperiale japoneze din ziua de 7 decembrie 1941 asupra bazei navale americane din Hawaii a schimbat derularea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Atacul a produs o schimbare profunda a politicii externe a americanilor.
Atacul a distrus aproape toata flota americana din Pacific si Statele Unite au fost fortate sa intre intr-un razboi de lunga durata.
5. Razboiul de sase zile
In dimineata zilei de 5 iunie 1967, avioanele israeliene au atacat in mod surprinzator fortele egiptene, distrugandu-le sute de aeronave. Trupele israeliene au intrat in peninsula Sinai si in Fasia Gaza.
Israelul a cucerit Inaltimile Golan, Fasia Gaza, peninsula Sinai si Cisiordania. Razboiul a schimbat structura statelor din Orientul Mijlociu, iar dupa aceea toate statele din lume si-au modificat politica externa, referitoare la aceasta zona.
Cinci atacuri soc care au schimbat istoria lumii....
In istoria lumii au existat mai multe atacuri neasteptate, care au provocat schimbari esentiale ale societatii sau ale civilizatiilor. Printre aceste asalturi surpriza amintim: atacul japonezilor de la Pearl Harbor, Batalia Frantei sau Razboiul de sase zile din Orientul Mijlociu.
Ziaristii de la publicatia americana USA Today au scris ca "11 septembrie 2001 a fost o zi care a schimbat lumea", iar National Geographic a considerat ca atacurile din acea zi "au modificat cursul istoriei", potrivit Npr."
De-a lungul secolelor, au existat lovituri neprevazute asupra unor tinte civile, in timpul unor razboaie, dar si in timp de pace au aparut atacuri, care au venit din senin. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 se incadreaza in aceasta din urma categorie.
Atacurile bruste au rasturnat societatile si au bulversat civilizatiile. Elementul surpriza poate fi un factor de schimbare foarte puternic si poate fi cea mai puternica arma dintre toate.
Va prezentam mai jos cinci atacuri surpriza, care au schimbat cursul istoriei.
1. Atacarea Romei de catre vizigoti
Ajutati de sclavii rebeli, Alaric si vizigotii au atacat neasteptat o poarta a orasului Roma, in anul 410 e.n. Asediul a durat trei zile, fiind pentru prima data cand Roma a fost jefuita si invadata. A fost o lovitura masiva, psihologica.
2. Batalia de la Trenton
In anul 1776, in noaptea de Craciun, generalul George Washington a trecut raul Delaware, impreuna cu 2.400 de soldati. A fost un raid neasteptat asupra garnizoanei de la Trenton a mercenarilor germani.
Atacul a avut un efect de durata, datorita faptului ca succesul a ridicat moralul trupelor americane rebele, demonstrand ca si o armata profesionista occidentala putea fi batuta.
3. Batalia Frantei
Atacul surpriza al lui Hitler asupra Frantei din 1940 a modificat modul cum a fost privita Franta de catre intreaga lume. Inainte de campania nazista, toti considerau Franta ca are cea mai puternica armata din lume.
Dar, dupa victoria Germaniei, aceasta parere s-a schimbat. Nazistii au fost net superiori din punct de vedere militar.
4. Atacul de la Pearl Harbor
Asaltul armatei imperiale japoneze din ziua de 7 decembrie 1941 asupra bazei navale americane din Hawaii a schimbat derularea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Atacul a produs o schimbare profunda a politicii externe a americanilor.
Atacul a distrus aproape toata flota americana din Pacific si Statele Unite au fost fortate sa intre intr-un razboi de lunga durata.
5. Razboiul de sase zile
In dimineata zilei de 5 iunie 1967, avioanele israeliene au atacat in mod surprinzator fortele egiptene, distrugandu-le sute de aeronave. Trupele israeliene au intrat in peninsula Sinai si in Fasia Gaza.
Israelul a cucerit Inaltimile Golan, Fasia Gaza, peninsula Sinai si Cisiordania. Razboiul a schimbat structura statelor din Orientul Mijlociu, iar dupa aceea toate statele din lume si-au modificat politica externa, referitoare la aceasta zona.
Ziaristii de la publicatia americana USA Today au scris ca "11 septembrie 2001 a fost o zi care a schimbat lumea", iar National Geographic a considerat ca atacurile din acea zi "au modificat cursul istoriei", potrivit Npr."
De-a lungul secolelor, au existat lovituri neprevazute asupra unor tinte civile, in timpul unor razboaie, dar si in timp de pace au aparut atacuri, care au venit din senin. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 se incadreaza in aceasta din urma categorie.
Atacurile bruste au rasturnat societatile si au bulversat civilizatiile. Elementul surpriza poate fi un factor de schimbare foarte puternic si poate fi cea mai puternica arma dintre toate.
Va prezentam mai jos cinci atacuri surpriza, care au schimbat cursul istoriei.
1. Atacarea Romei de catre vizigoti
Ajutati de sclavii rebeli, Alaric si vizigotii au atacat neasteptat o poarta a orasului Roma, in anul 410 e.n. Asediul a durat trei zile, fiind pentru prima data cand Roma a fost jefuita si invadata. A fost o lovitura masiva, psihologica.
2. Batalia de la Trenton
In anul 1776, in noaptea de Craciun, generalul George Washington a trecut raul Delaware, impreuna cu 2.400 de soldati. A fost un raid neasteptat asupra garnizoanei de la Trenton a mercenarilor germani.
Atacul a avut un efect de durata, datorita faptului ca succesul a ridicat moralul trupelor americane rebele, demonstrand ca si o armata profesionista occidentala putea fi batuta.
3. Batalia Frantei
Atacul surpriza al lui Hitler asupra Frantei din 1940 a modificat modul cum a fost privita Franta de catre intreaga lume. Inainte de campania nazista, toti considerau Franta ca are cea mai puternica armata din lume.
Dar, dupa victoria Germaniei, aceasta parere s-a schimbat. Nazistii au fost net superiori din punct de vedere militar.
4. Atacul de la Pearl Harbor
Asaltul armatei imperiale japoneze din ziua de 7 decembrie 1941 asupra bazei navale americane din Hawaii a schimbat derularea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Atacul a produs o schimbare profunda a politicii externe a americanilor.
Atacul a distrus aproape toata flota americana din Pacific si Statele Unite au fost fortate sa intre intr-un razboi de lunga durata.
5. Razboiul de sase zile
In dimineata zilei de 5 iunie 1967, avioanele israeliene au atacat in mod surprinzator fortele egiptene, distrugandu-le sute de aeronave. Trupele israeliene au intrat in peninsula Sinai si in Fasia Gaza.
Israelul a cucerit Inaltimile Golan, Fasia Gaza, peninsula Sinai si Cisiordania. Razboiul a schimbat structura statelor din Orientul Mijlociu, iar dupa aceea toate statele din lume si-au modificat politica externa, referitoare la aceasta zona.
miercuri, 7 septembrie 2011
Băncile vor trebui să arate transparenţă la încasarea comisioanelor
Explicaţii clase şi fără păcăleli ale clienţilor din partea băncilor. Guvernul a înăsprit normativa pentru a frâna abuzul entităţilor bancare la încasarea de comisioane, după o dură critică din partea Uniunii Europene ce situează Spania drept ţara cea mai puţin transparentă după Italia. Ordinul, pe care Ministerul Economiei prevede că îl va trimite la Buletinul Oficial al Statului în a doua săptămână din septembrie, lasă în continuare libertate preţurilor, dar va obliga băncile şi casele de economii să expună public ce comisioane încasează şi de ce, şi să trimită în fiecare lună
Statului în a doua săptămână din septembrie, lasă în continuare libertate preţurilor, dar va obliga băncile şi casele de economii să expună public ce comisioane încasează şi de ce, şi să trimită în fiecare lună ianuarie clienţilor lor relaţii cu privire la încasările pentru gestiune pe an.
De asemenea, se impune un formular unic pentru solicitarea de ipoteci care să alerteze cu litere mai groase şi cu majuscule dispoziţiile mai dificile pentru consumator.
Opacitatea actuală a sistemului şi continua creştere a comisioanelor au dus la o mulţime de reclamaţii al consumatorilor. Conform unui studiu al Confederaţiei Spaniole de Organizaţii de Casnice, comisioanele au crescut între 6% şi 35,6% din iunie 2010 până în iunie 2011, iar confuzia a fost norma generală în explicaţiile date clientului.
Responsabilul studiului, Fernando López Romano, explică creşterea tarifelor prin diminuarea încasărilor de pe urma creditelor: „Ce nu obţin pe o parte încearcă să compenseze pe alta”.
Ciorna ordinului ministerial nu intră în regularizarea cantităţii comisioanelor – acestea continuă să fie libere – dar cere să se comunice clientului „cu suficient timp înainte pentru ca acesta să poată să se răzgândească” şi stabileşte ca explicaţiile să fie pe înţelesul clientului.
Preluare -Noi in Spania
Statului în a doua săptămână din septembrie, lasă în continuare libertate preţurilor, dar va obliga băncile şi casele de economii să expună public ce comisioane încasează şi de ce, şi să trimită în fiecare lună ianuarie clienţilor lor relaţii cu privire la încasările pentru gestiune pe an.
De asemenea, se impune un formular unic pentru solicitarea de ipoteci care să alerteze cu litere mai groase şi cu majuscule dispoziţiile mai dificile pentru consumator.
Opacitatea actuală a sistemului şi continua creştere a comisioanelor au dus la o mulţime de reclamaţii al consumatorilor. Conform unui studiu al Confederaţiei Spaniole de Organizaţii de Casnice, comisioanele au crescut între 6% şi 35,6% din iunie 2010 până în iunie 2011, iar confuzia a fost norma generală în explicaţiile date clientului.
Responsabilul studiului, Fernando López Romano, explică creşterea tarifelor prin diminuarea încasărilor de pe urma creditelor: „Ce nu obţin pe o parte încearcă să compenseze pe alta”.
Ciorna ordinului ministerial nu intră în regularizarea cantităţii comisioanelor – acestea continuă să fie libere – dar cere să se comunice clientului „cu suficient timp înainte pentru ca acesta să poată să se răzgândească” şi stabileşte ca explicaţiile să fie pe înţelesul clientului.
Preluare -Noi in Spania
Stiri preluate de la Noi in Spania
Ajutorul de 400 de euro se prelungeşte cu şase luni
Problema „generaţiei pierdute”, cum a numit-o fostul director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Hahn, se remarcă în cadrul dramei generale pe care o implică rata mare a şomajului. Rata şomajului în rândul tinerilor este în Spania de 46,1% faţă de 20,8% generală. Când economia spaniolă se dezvolta şi construcţiile mergeau bine, să abandonezi studiile era o alternativă atrăgătoare, ce promitea salarii bune. Acum, când sectorul construcţiilor este în cădere liberă şi economia nu merge, lipsa de formare îngreunează angajarea celor peste un milion de tineri.
Promovarea angajării în rândul acestui colectiv este obiectivul pe care şi l-a marcat Ministerul Muncii cu măsurile aprobate pe 26 august de Consiliul de Miniştri. În decretul-lege se include un nou contract de formare împreună cu prelungirea programului Prepara şi a plăţii celor opt zile de salariu pentru concediere din partea Fondului de Garanţie Socială.
Contractul de învăţare şi formare
Se va putea realiza pentru tineri de 15-26 ani care nu au calificare profesională, adică nu au diploma de ESO sau chiar dacă îl au nu au diplomă universitară, de formare profesională sau un certificat de profesionalitate. În plus, cu caracter tranzitoriu, se va putea amplifica pentru tineri sub 30 de ani, până pe 31 decembrie 2013.
De această nouă formă de contractare vor putea beneficia aproximativ 1.200.000 de tineri până în 30 de ani, conform calculelor Ministerului Muncii.
Cum scopul acestui contract este îmbunătăţirea formării colectivului, programul de muncă prevăzut este de 75& din cel obişnuit în firmă. Restul timpului va fi destinat activităţilor de formare într-un centru specializat. Durata sa minimă va fi de un an şi maxim de doi, cu toate că se poate prelungi cu 12 luni, în funcţie de formarea pe care o primeşte acesta.
În decretul-lege se prevede şi că va fi o reducere de până la 100% din cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pe toată durata valabilităţii contractului când persoane contractată este un şomer, ce va fi reducă la 75% în cazul firmelor cu peste 250 de angajaţi. Cu toate acestea, persoana contractată îşi menţine drepturile sociale, adică cotizarea la Asigurările Sociale. Pentru a încerca favorizarea transformării acestui tip de contracte în contracte pe durată nedeterminată, se menţionează că firmele vor avea dreptul la o reducere a cotizaţiei sociale de 1.500 de euro pe an (1.800 pe an în cazul contractării femeilor tinere) la terminarea contractului d învăţare.
Suspendarea limitei de 2 ani pentru unirea contractelor temporare
Cu această măsură firma nu mai este obligată să transforme contractului angajatului în contract de durată nedeterminată când s-au unit doi ani de contracte temporare în 30 de luni, cum se întâmplă în prezent. Această suspendare va fi în vigoare doi ani. Ministerul muncii a asigurat că această regulă, stabilită în 2006, în prezent poate produce efecte „nedorite” de nerenovare a contractelor temporare şi afectând negativ menţinerea locului de muncă.
Programul Prepara
Guvernul prelungeşte cu şase luni programul Prepara. Şomerii care nu mai primesc nici o prestaţie au dreptul la plata a 400 de euro în schimbul intrării într-un program de formare cu obiectivul de a-şi găsi un nou loc de muncă.
Fond de capitalizare
Decretul-lege prelungeşte şi perioada în care Fondul de Garanţie Salarială va continua plata a opt zile de salariu pentru concediere obiectivă. De pe 1 ianuarie 2012 plăţile vor fi doar pentru concedieri corespunzătoare.
Problema „generaţiei pierdute”, cum a numit-o fostul director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Hahn, se remarcă în cadrul dramei generale pe care o implică rata mare a şomajului. Rata şomajului în rândul tinerilor este în Spania de 46,1% faţă de 20,8% generală. Când economia spaniolă se dezvolta şi construcţiile mergeau bine, să abandonezi studiile era o alternativă atrăgătoare, ce promitea salarii bune. Acum, când sectorul construcţiilor este în cădere liberă şi economia nu merge, lipsa de formare îngreunează angajarea celor peste un milion de tineri.
Promovarea angajării în rândul acestui colectiv este obiectivul pe care şi l-a marcat Ministerul Muncii cu măsurile aprobate pe 26 august de Consiliul de Miniştri. În decretul-lege se include un nou contract de formare împreună cu prelungirea programului Prepara şi a plăţii celor opt zile de salariu pentru concediere din partea Fondului de Garanţie Socială.
Contractul de învăţare şi formare
Se va putea realiza pentru tineri de 15-26 ani care nu au calificare profesională, adică nu au diploma de ESO sau chiar dacă îl au nu au diplomă universitară, de formare profesională sau un certificat de profesionalitate. În plus, cu caracter tranzitoriu, se va putea amplifica pentru tineri sub 30 de ani, până pe 31 decembrie 2013.
De această nouă formă de contractare vor putea beneficia aproximativ 1.200.000 de tineri până în 30 de ani, conform calculelor Ministerului Muncii.
Cum scopul acestui contract este îmbunătăţirea formării colectivului, programul de muncă prevăzut este de 75& din cel obişnuit în firmă. Restul timpului va fi destinat activităţilor de formare într-un centru specializat. Durata sa minimă va fi de un an şi maxim de doi, cu toate că se poate prelungi cu 12 luni, în funcţie de formarea pe care o primeşte acesta.
În decretul-lege se prevede şi că va fi o reducere de până la 100% din cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pe toată durata valabilităţii contractului când persoane contractată este un şomer, ce va fi reducă la 75% în cazul firmelor cu peste 250 de angajaţi. Cu toate acestea, persoana contractată îşi menţine drepturile sociale, adică cotizarea la Asigurările Sociale. Pentru a încerca favorizarea transformării acestui tip de contracte în contracte pe durată nedeterminată, se menţionează că firmele vor avea dreptul la o reducere a cotizaţiei sociale de 1.500 de euro pe an (1.800 pe an în cazul contractării femeilor tinere) la terminarea contractului d învăţare.
Suspendarea limitei de 2 ani pentru unirea contractelor temporare
Cu această măsură firma nu mai este obligată să transforme contractului angajatului în contract de durată nedeterminată când s-au unit doi ani de contracte temporare în 30 de luni, cum se întâmplă în prezent. Această suspendare va fi în vigoare doi ani. Ministerul muncii a asigurat că această regulă, stabilită în 2006, în prezent poate produce efecte „nedorite” de nerenovare a contractelor temporare şi afectând negativ menţinerea locului de muncă.
Programul Prepara
Guvernul prelungeşte cu şase luni programul Prepara. Şomerii care nu mai primesc nici o prestaţie au dreptul la plata a 400 de euro în schimbul intrării într-un program de formare cu obiectivul de a-şi găsi un nou loc de muncă.
Fond de capitalizare
Decretul-lege prelungeşte şi perioada în care Fondul de Garanţie Salarială va continua plata a opt zile de salariu pentru concediere obiectivă. De pe 1 ianuarie 2012 plăţile vor fi doar pentru concedieri corespunzătoare.
Strainii se trateaza in Romania
60.000 de străini s-au tratat la noi
În 2010, 60.000 de străini au venit să se trateze în România, cheltuind aici 250 de milioane de euro pe servicii medicale, arată datele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
Preţul are un rol determinant în alegerea serviciilor medicale
Franco Falcier, de 63 de ani, din Veneţia (Italia), a fost pentru prima dată în România şi a venit la o clinică privată din Capitală pentru a beneficia de un implant dentar. „Am ales România pentru calitatea serviciilor medicale, la fel ca în Italia, dar preţul este mai accesibil”, a declarat pentru cotidianul Gândul Falcier.
Lucian Claudiu Fătu, medic stomatolog ce a tratat mulţi pacienţi străini, a declarat că „este un lucru curent ca în cadrul clinicii noastre să avem pacienţi din străinătate. Există o serie de factori care îi determină pe străini să apeleze la serviciile medicale din România. În primul rând, calitatea actului medical din România este una care se ridică la nivelul serviciilor din Uniunea Europeană, poate chiar mai sus în unele cazuri. Un alt aspect este legat de partea financiară, în România sunt costuri ceva mai mici decât, în mod normal, în alte ţări”.
În ceea ce priveşte gravitatea afecţiunilor cu care se prezintă străinii la stomatolog, Fătu spune că străinii care practică turismul medical vin să îşi trateze la noi afecţiuni grave. „Ca şi cazuistică, pot să spun că, în general, există asemănări. Pacienţii care vin în România vin de regulă cu probleme mai complexe care presupun o abordare multidisciplinară în ceea ce priveşte tratamentul acestora. Desigur că şi accentul pus în alte ţări pe prevenţie îşi spune cuvântul, de multe ori, la unii dintre pacienţii noştri străini, în sensul că problemele acestora sunt minore. Mulţi dintre aceşti pacienţi apelează la serviciile noastre, nu neapărat ca să-şi rezolve problemele acute, ci mai degrabă pentru a-şi rezolva problemele legate de cosmetica dentară”, a precizat medicul.
Străinii vin în România mai ales pentru implanturi dentare
Cele mai căutate tratamente medicale la care apelează străinii sunt cele stomatologice, antiîmbătrânire, dar şi intervenţiile medicale estetice.
Managerii de centre stomatologice spun că străinii apelează la serviciile noastre primul rând din motive financiare. „Dincolo de faptul că principalul avantaj al turismului medical îl constituie considerentul financiar, este greu să ne imaginăm că, dacă clinica ar oferi servicii inferioare calitativ, pacienţii ar mai veni, s-ar întoarce sau ne-ar recomanda. Serviciile medicale influenţează existenţa clinicii pe toată perioada de funcţionare”, a declarat pentru dr. Răzvan Savu, managerul a două clinici stomatologice din România, una în Bucureşti şi una în Piteşti. În 2010, 200 de străini au apelat la serviciile uneia dintre clinicile conduse de el.
Cristi Costăchescu, manager la mai multe spitale cu acelaşi profil, spune că un alt factor decisiv îl reprezintă implementarea pe scară largă în ţara noastră a tehnologiilor de vârf în domeniul stomatologic. „Aceste tehnologii oferă aceeaşi calitate a serviciilor, dar la un preţ mult mai accesibil faţă de alte ţări. Tot în sprijinul creşterii numărului pacienţilor străini, vine şi numărul tot mai ridicat al companiilor ce au ca obiect de activitate turismul medical”, a precizat dr. Costăchescu. În clinicile conduse de acesta, anul trecut s-au tratat aproximativ 720 pacienţi cu domiciliul în afara graniţelor.
Cele mai solicitate servicii de către străini în domeniul stomatologic sunt implanturile dentare. „90% dintre tratamentele pe care le oferim pacienţilor străini sunt implanturile dentare şi coroanele montate pe acestea. Aceste tratamente reprezintă şi serviciile premium din stomatologie”, a spus dr. Savu.
Potrivit managerilor, străinii mai vin în România şi pentru a beneficia de cosmetica dentară, adică vin să îşi albească dinţii sau să îşi pună faţete de ceramică.
Cât economisesc străinii care se tratează în România
Potrivit statisticilor, cei mai mulţi străini care beneficiază de tratamente la standarde europene, dar la preţuri româneşti, vin, în special, din Uniunea Europeană, mai exact din Italia, Germania, Franţa şi Elveţia.
Specialiştii spun că străinii care vin în România să îşi trateze diferite afecţiuni plătesc de două ori mai puţini bani decât în ţara natală. „Acest lucru apare mai ales în cazul clienţilor care au nevoie de reconstrucţie totală a danturii. Spre deosebire de Elveţia, pacientul ajunge să plătească aproximativ o treime din cât l-ar fi costat iniţial, cu tot cu cazare şi avion. De exemplu, în Elveţia un implant dentar costă 4.000 de franci elveţieni (3.400 de euro), iar în România costul corespunde cu 780 franci elveţieni (666 de euro). Diferenţa este considerabilă”, a menţionat dr. Savu.
preluat de la, Noi in Spania
În 2010, 60.000 de străini au venit să se trateze în România, cheltuind aici 250 de milioane de euro pe servicii medicale, arată datele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
Preţul are un rol determinant în alegerea serviciilor medicale
Franco Falcier, de 63 de ani, din Veneţia (Italia), a fost pentru prima dată în România şi a venit la o clinică privată din Capitală pentru a beneficia de un implant dentar. „Am ales România pentru calitatea serviciilor medicale, la fel ca în Italia, dar preţul este mai accesibil”, a declarat pentru cotidianul Gândul Falcier.
Lucian Claudiu Fătu, medic stomatolog ce a tratat mulţi pacienţi străini, a declarat că „este un lucru curent ca în cadrul clinicii noastre să avem pacienţi din străinătate. Există o serie de factori care îi determină pe străini să apeleze la serviciile medicale din România. În primul rând, calitatea actului medical din România este una care se ridică la nivelul serviciilor din Uniunea Europeană, poate chiar mai sus în unele cazuri. Un alt aspect este legat de partea financiară, în România sunt costuri ceva mai mici decât, în mod normal, în alte ţări”.
În ceea ce priveşte gravitatea afecţiunilor cu care se prezintă străinii la stomatolog, Fătu spune că străinii care practică turismul medical vin să îşi trateze la noi afecţiuni grave. „Ca şi cazuistică, pot să spun că, în general, există asemănări. Pacienţii care vin în România vin de regulă cu probleme mai complexe care presupun o abordare multidisciplinară în ceea ce priveşte tratamentul acestora. Desigur că şi accentul pus în alte ţări pe prevenţie îşi spune cuvântul, de multe ori, la unii dintre pacienţii noştri străini, în sensul că problemele acestora sunt minore. Mulţi dintre aceşti pacienţi apelează la serviciile noastre, nu neapărat ca să-şi rezolve problemele acute, ci mai degrabă pentru a-şi rezolva problemele legate de cosmetica dentară”, a precizat medicul.
Străinii vin în România mai ales pentru implanturi dentare
Cele mai căutate tratamente medicale la care apelează străinii sunt cele stomatologice, antiîmbătrânire, dar şi intervenţiile medicale estetice.
Managerii de centre stomatologice spun că străinii apelează la serviciile noastre primul rând din motive financiare. „Dincolo de faptul că principalul avantaj al turismului medical îl constituie considerentul financiar, este greu să ne imaginăm că, dacă clinica ar oferi servicii inferioare calitativ, pacienţii ar mai veni, s-ar întoarce sau ne-ar recomanda. Serviciile medicale influenţează existenţa clinicii pe toată perioada de funcţionare”, a declarat pentru dr. Răzvan Savu, managerul a două clinici stomatologice din România, una în Bucureşti şi una în Piteşti. În 2010, 200 de străini au apelat la serviciile uneia dintre clinicile conduse de el.
Cristi Costăchescu, manager la mai multe spitale cu acelaşi profil, spune că un alt factor decisiv îl reprezintă implementarea pe scară largă în ţara noastră a tehnologiilor de vârf în domeniul stomatologic. „Aceste tehnologii oferă aceeaşi calitate a serviciilor, dar la un preţ mult mai accesibil faţă de alte ţări. Tot în sprijinul creşterii numărului pacienţilor străini, vine şi numărul tot mai ridicat al companiilor ce au ca obiect de activitate turismul medical”, a precizat dr. Costăchescu. În clinicile conduse de acesta, anul trecut s-au tratat aproximativ 720 pacienţi cu domiciliul în afara graniţelor.
Cele mai solicitate servicii de către străini în domeniul stomatologic sunt implanturile dentare. „90% dintre tratamentele pe care le oferim pacienţilor străini sunt implanturile dentare şi coroanele montate pe acestea. Aceste tratamente reprezintă şi serviciile premium din stomatologie”, a spus dr. Savu.
Potrivit managerilor, străinii mai vin în România şi pentru a beneficia de cosmetica dentară, adică vin să îşi albească dinţii sau să îşi pună faţete de ceramică.
Cât economisesc străinii care se tratează în România
Potrivit statisticilor, cei mai mulţi străini care beneficiază de tratamente la standarde europene, dar la preţuri româneşti, vin, în special, din Uniunea Europeană, mai exact din Italia, Germania, Franţa şi Elveţia.
Specialiştii spun că străinii care vin în România să îşi trateze diferite afecţiuni plătesc de două ori mai puţini bani decât în ţara natală. „Acest lucru apare mai ales în cazul clienţilor care au nevoie de reconstrucţie totală a danturii. Spre deosebire de Elveţia, pacientul ajunge să plătească aproximativ o treime din cât l-ar fi costat iniţial, cu tot cu cazare şi avion. De exemplu, în Elveţia un implant dentar costă 4.000 de franci elveţieni (3.400 de euro), iar în România costul corespunde cu 780 franci elveţieni (666 de euro). Diferenţa este considerabilă”, a menţionat dr. Savu.
preluat de la, Noi in Spania
Preluare de la Noi in Spania - COMUNICAT
NOILE RESTRICŢII PE PIAŢA MUNCII ÎI AFECTEAZĂ
ŞI PE ROMÂNII DIN SPANIA ÎNSCRIŞI ÎN SISTEMUL
DE ASIGURĂRI SOCIALE
Românii fără contract de muncă sau neînregistraţi ca fiind în căutarea
unui loc de muncă au nevoie de permis de muncă
Instrucţiunile de aplicare a restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români, pe care Ministerul spaniol al Muncii şi Imigraţiei le-a trimis Serviciului Public Statal pentru Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal – SEPE; fostul INEM), nu sunt la fel de liniştitoare ca şi comunicatele de presă pe care Ministerul Muncii şi Imigraţiei le-a transmis imediat după adoptarea acestei măsuri, pe 22 iulie 2011.
Conform acestor directive, cetăţenii români care la data de 22 iulie 2011 se aflau în Spania, dar nu figurau ca angajaţi (dados de alta en el régimen correspondiente de la Seguridad Social) sau în căutarea unui loc de muncă (inscritos como demandantes de empleo) sunt afectaţi de noul moratoriu pe piaţa muncii din Spania, adică vor avea nevoie de permis de muncă. Deci nu este suficient să fi fost înscris în sistemul de securitate socială înainte de această dată ca să nu fii afectat de această măsură (cum se informase iniţial).
Decizia Comisiei Europene, înregistrată pe 11 august 2011 şi care aprobă perioada tranzitorie pentru lucrătorii români, ia în calcul aceste instrucţiuni.
Categoriile de români cărora nu li se aplică restricţiile impuse pe piaţa muncii spaniole ne-au fost explicate din nou de Mihaela Nica, ataşat pe probleme de muncă şi sociale la ambasada României:
- românii ce deţin un contract de muncă valabil (şi care doresc să îşi schimbe locul de muncă)
- românii ce se află în şomaj (şi care şi-au găsit un loc de muncă)
- românii înregistraţi la Serviciile Publice Regionale de Angajare ca fiind în căutarea unui loc de muncă.
Nu sunt vizate de măsură nici persoanele care lucrează ca „autonomi” (lucrători pe cont propriu/persoane fizice autorizate, care nu îşi exercită profesia pe baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator).
„Nu orice român care are un număr de Securitate Socială are acces liber pe piaţa muncii. Cei ce au respectat legea – cei care au venit în Spania să muncească înainte de 22 iulie şi s-au înregistrat ca fiind în căutarea unui loc de muncă, sau cei ce au avut un contract de muncă, au beneficiat de indemnizaţii de şomaj şi la terminarea acestora şi-au reînnoit înregistrarea de persoane în căutarea unui loc de muncă – au acum liber acces pe piaţa muncii din Spania. Cu alte cuvinte, toţi românii care au intrat pe teritoriul Spaniei înainte de 22 iulie şi şi-au declarat intenţia de a munci, înregistrându-se, conform legii, la Serviciile Publice Regionale de Angajare, au liber acces acum pe piaţa muncii spaniole”, a precizat Mihaela Nica.
Eventualele situaţii de aplicare eronată a acestor decizii de către autorităţile spaniole trebuie să fie sesizate Ambasadei, la adresa:
mihaela.nica@embajadaderumania.es.
În aproximativ o săptămână românii din Spania vor avea o linie verde pentru a semnala eventuale abuzuri, ca să pună întrebări şi să ceară lămuriri.
Pentru soluţionarea cazurilor menţionate este absolut necesară prezentarea detaliilor concrete: persoană afectată, oficiul la care s-a apelat, data la care a avut loc discuţia cu funcţionarul spaniol, motivaţia prezentată de acesta etc.
***
Moratoriul are caracter temporar, urmând să fie reevaluat la 31 decembrie 2012, în raport cu evoluţia pieţei muncii din Spania. Conform Tratatului de Aderare a României la UE, astfel de măsuri nu se vor mai putea aplica cetăţenilor români în nici un stat membru al Uniunii Europene (deci nici în Spania) începând cu 2014. Toate statele membre au dreptul ca pentru o perioadă de 7 ani de la data aderării să impună restricţii pe piaţa muncii pentru statele nou intrate.
Măsura nu va avea nici un fel de implicaţii asupra liberei circulaţii a persoanelor, din perspectiva intrării şi şederii pe teritoriul spaniol.
Angajatorului spaniol îi revine responsabilitatea obţinerii autorizaţiei Biroului teritorial pentru străini asupra contractului de muncă pe care doreşte să îl încheie cu un lucrător român. Autorizarea contractului va avea în vedere exclusiv îndeplinirea normelor spaniole în domeniul legislaţiei muncii (ex.: respectarea prevederilor condiţiilor contractului colectiv de muncă în sectorul de activitate şi regiunea respectivă). Nu se au în vedere alte criterii, cum ar fi cele legate de şederea în Spania sau de existenţa altor persoane, cu calificări similare, deja înscrise în Spania în căutarea unui astfel de loc de muncă.
ŞI PE ROMÂNII DIN SPANIA ÎNSCRIŞI ÎN SISTEMUL
DE ASIGURĂRI SOCIALE
Românii fără contract de muncă sau neînregistraţi ca fiind în căutarea
unui loc de muncă au nevoie de permis de muncă
Instrucţiunile de aplicare a restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români, pe care Ministerul spaniol al Muncii şi Imigraţiei le-a trimis Serviciului Public Statal pentru Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal – SEPE; fostul INEM), nu sunt la fel de liniştitoare ca şi comunicatele de presă pe care Ministerul Muncii şi Imigraţiei le-a transmis imediat după adoptarea acestei măsuri, pe 22 iulie 2011.
Conform acestor directive, cetăţenii români care la data de 22 iulie 2011 se aflau în Spania, dar nu figurau ca angajaţi (dados de alta en el régimen correspondiente de la Seguridad Social) sau în căutarea unui loc de muncă (inscritos como demandantes de empleo) sunt afectaţi de noul moratoriu pe piaţa muncii din Spania, adică vor avea nevoie de permis de muncă. Deci nu este suficient să fi fost înscris în sistemul de securitate socială înainte de această dată ca să nu fii afectat de această măsură (cum se informase iniţial).
Decizia Comisiei Europene, înregistrată pe 11 august 2011 şi care aprobă perioada tranzitorie pentru lucrătorii români, ia în calcul aceste instrucţiuni.
Categoriile de români cărora nu li se aplică restricţiile impuse pe piaţa muncii spaniole ne-au fost explicate din nou de Mihaela Nica, ataşat pe probleme de muncă şi sociale la ambasada României:
- românii ce deţin un contract de muncă valabil (şi care doresc să îşi schimbe locul de muncă)
- românii ce se află în şomaj (şi care şi-au găsit un loc de muncă)
- românii înregistraţi la Serviciile Publice Regionale de Angajare ca fiind în căutarea unui loc de muncă.
Nu sunt vizate de măsură nici persoanele care lucrează ca „autonomi” (lucrători pe cont propriu/persoane fizice autorizate, care nu îşi exercită profesia pe baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator).
„Nu orice român care are un număr de Securitate Socială are acces liber pe piaţa muncii. Cei ce au respectat legea – cei care au venit în Spania să muncească înainte de 22 iulie şi s-au înregistrat ca fiind în căutarea unui loc de muncă, sau cei ce au avut un contract de muncă, au beneficiat de indemnizaţii de şomaj şi la terminarea acestora şi-au reînnoit înregistrarea de persoane în căutarea unui loc de muncă – au acum liber acces pe piaţa muncii din Spania. Cu alte cuvinte, toţi românii care au intrat pe teritoriul Spaniei înainte de 22 iulie şi şi-au declarat intenţia de a munci, înregistrându-se, conform legii, la Serviciile Publice Regionale de Angajare, au liber acces acum pe piaţa muncii spaniole”, a precizat Mihaela Nica.
Eventualele situaţii de aplicare eronată a acestor decizii de către autorităţile spaniole trebuie să fie sesizate Ambasadei, la adresa:
mihaela.nica@embajadaderumania.es.
În aproximativ o săptămână românii din Spania vor avea o linie verde pentru a semnala eventuale abuzuri, ca să pună întrebări şi să ceară lămuriri.
Pentru soluţionarea cazurilor menţionate este absolut necesară prezentarea detaliilor concrete: persoană afectată, oficiul la care s-a apelat, data la care a avut loc discuţia cu funcţionarul spaniol, motivaţia prezentată de acesta etc.
***
Moratoriul are caracter temporar, urmând să fie reevaluat la 31 decembrie 2012, în raport cu evoluţia pieţei muncii din Spania. Conform Tratatului de Aderare a României la UE, astfel de măsuri nu se vor mai putea aplica cetăţenilor români în nici un stat membru al Uniunii Europene (deci nici în Spania) începând cu 2014. Toate statele membre au dreptul ca pentru o perioadă de 7 ani de la data aderării să impună restricţii pe piaţa muncii pentru statele nou intrate.
Măsura nu va avea nici un fel de implicaţii asupra liberei circulaţii a persoanelor, din perspectiva intrării şi şederii pe teritoriul spaniol.
Angajatorului spaniol îi revine responsabilitatea obţinerii autorizaţiei Biroului teritorial pentru străini asupra contractului de muncă pe care doreşte să îl încheie cu un lucrător român. Autorizarea contractului va avea în vedere exclusiv îndeplinirea normelor spaniole în domeniul legislaţiei muncii (ex.: respectarea prevederilor condiţiilor contractului colectiv de muncă în sectorul de activitate şi regiunea respectivă). Nu se au în vedere alte criterii, cum ar fi cele legate de şederea în Spania sau de existenţa altor persoane, cu calificări similare, deja înscrise în Spania în căutarea unui astfel de loc de muncă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)