Votul prin corespondență

După cum știți, de ceva vreme proiectul votului prin corespondență n-a fost ferit de expunere mediatică. Pentru o mai bună informare, mai jos aveți două legături către textul proiectului de lege prin corespondență, expunerea de motive pentru acest proiect legislativ precum și nesajul Ministrului Român de Externe. Informațiile sunt de pe pagina ministerului de externe.

Proiect lege

Expunere de motive

Mesajul ministrului

Cugetări vechi de 110 ani...și totuși actuale!

  Noi cu literatura astăzi nu mai stăm în mijlocul istoriei noastre, nu stăm nici în mijlocul tradiţiilor noastre, nu stăm mai ales în mijlocul poporului nostru.

Cei de dinaintea noastră, vechii scriitori, au trăit într-un contact sufletesc, se înţelegeau prin scrisori ce au de gând să facă şi cum să facă, se povăţuiau unii pe alţii şi astfel mergeau cu toţii spre o ţintă bine stabilită. Noi cei de astăzi trăim fiecare de capul nostru, şi-n loc să mergem spre acelaşi punct, luăm de-a razna câmpia literaturii în toate direcţiile şi nu ne înţelegem doi cu doi. Brazdele de plug, trase paralel şi una lângă alta de scriitorii generaţiilor anterioare, erau arătură în toată legea pentru sămânţa ideilor lor şi ale neamului nostru. Şi noi cei de astăzi tragem brazde – nu mai puţine decât cei vechi, căci talente avem şi astăzi ca şi atunci – dar brazdele noastre sunt trase în toate chipurile cu putinţă, şi de-a lungul şi de-a latul şi de-a curmezişul, linii care se taie una pe alta, urmând cărarea tuturor vânturilor câte bat prin larga lume. Iar străinul drumeţ, care în treacăt se uită pe câmpia brăzdată de noi îşi face cruce, că nu vede o arătură cuminte, ci o lucrare de oameni nebuni.

Asta este ceea ce o numesc privitorii de pe lături secetă sau stagnare literară la noi. Iar cauza? Nepotrivirea puterilor şi neînţelegerea asupra ţintei. Când douăzeci de oameni se trudesc degeaba o zi întreagă să mişte din loc o bârnă, nu e de vină numai nevrerea lor de a-şi pune puterea, ci mai ales nepotrivirea clipei în care să-şi concentreze cu toţi puterile deodată. Şi aşa facem şi noi, şi cădem rând pe rând obosiţi de greutatea ridicării, unii văzând că munca e fără folos, pierd orice voinţă, alţii îşi pierd orice putinţă de-a mai pune umărul. Şi aşa, cu toate încordările noastre, stăm pe loc.

O, duhul, duhul acela sfânt, care cârmuieşte sufletele noastre şi le duce pe aceeaşi una şi singură cărare! Negreşit, ai noştri cei bătrâni au avut pentru ce şi pentru cine să se lupte, au avut o ţintă, şi condeiul le-a fost purtat de aceeaşi idee. Nici scriitorii vechi bisericeşti, nici cronicarii nu s-au nevoit întru atâta osteneală numai de dragul renumelui.

Trei idei mari au stăpânit pe acei oameni: întemeierea unei biserici naţionale româneşti, independente, fixarea limbii româneşti şi unitatea culturală a tuturor românilor. Câtă luptă au trebuit să ducă ei pentru naţionalizarea bisericii, pe vremea aceea întunecată, când cea mai grea a lor trudă era să dovedească şi să convingă pe greci şi pe sârbi că nu era păcat a se cânta liturghia româneşte! Luminarea poporului întru cele bisericeşti şi „istoriceşti” era pentru ei o ţintă secundară, căci principala ţintă era „să avem şi noi scriptura noastră românească” şi nu numai pentru ţara în care trăiau scriitorii, ci pentru întreg neamul nostru. Aceste trei vorbe „întreg neamul nostru” revin cu o obositoare îndărătnicie la toţi scriitorii vechi, aceste trei vorbe le apăsa sufletul şi le strângea inima. De ce aveau în condei oamenii aceia necontenit neamul şi iar neamul „nostru” românesc? Îl aveau în inimă. Îl voiau „slăvit” şi „unit” şi „întru toate ale sale” şi cu mintea, şi cu sufletul şi cu inima, şi prima condiţie li s-a părut – pe drept – unificarea şi fixarea limbii.

Idealurile şi ţinta vechilor noştri scriitori au fost firul roşu, ca şi al scriitorilor din generaţiunile anterioare. Dar ei au mai urmărit şi alte idealuri: renaşterea politică a ţărilor româneşti, Unirea Principatelor, în urmă scăparea de sub epitropia turcilor şi ridicarea României la rangul unei puteri.

Dar firul roşu, în zilele noastre, e rupt. Poate nu e rupt, dar nu-l vedem. Ori mergem tot după fir, şi nu băgăm de seamă? Idealurile urmărite, încă de la începutul literaturii noastre, s-au împlinit în parte. Limba – mai puţin ori mai mult – ni s-a unificat; Biserica ne este naţională şi independentă; o unitate culturală a tuturor românilor există, sau nu există, după măsura cu care vrei să măsori; Principatele s-au unit. […]

Ce idealuri mai avem? Fără idealuri, nu e luptă, şi fără luptă nu e nici literatură. Şi neavând un ideal, noi ne apucăm acum să dezlegăm ce-au legat părinţii noştri. Ei s-au străduit să adune, ne-au lăsat pământul ţării pe care l-au apărat prin veacuri de nesfârşite războaie, ne-au lăsat putinţa de a ne dezvolta ca să ajungem unde am ajuns, şi ne-au lăsat un început de literatură cu adevărat românească şi scoasă din sufletul nostru. Noi ar trebui acum să mergem pe urmele lor, să nu risipim ce au adunat ei şi să năzuim a ne lumina poporul ca să-l avem unit şi tare. Dar, dacă în multe lucruri noi facem altfel de cum au făcut ei, hotărât e că în literatură mergem de-a dreptul împotriva lor.

Am rupt firul tradiţiilor, ne batem joc de credinţa strămoşilor, luăm în deşert instituţiile ţării şi aşezămintele ei, râdem în pumni de aspiraţiile naţionale şi importăm în literatură – în altarul vieţii sufleteşti a noastre – câte şi mai câte bolnave idei cu totul străine spiritului românesc.

„Să nu risipim ce-au adunat părinţii noştri, dacă nu putem înşine noi să mai sporim averea, şi dacă nu putem spori lumina, să năzuim a o răspândi în popor tot mai mult aceea pe care o avem.”

Iată idealul nostru, întru toate manifestările vieţii, dar mai ales în literatură. Până se va ivi un altul, şi poate împrejurările politice să ni-l apropie, acesta trebuie să ne fie cel mai apropiat de inimă.

G. Coşbuc „Semănătorul”, anul I (1901), nr. 62, 9 decembrie

Banco de Alimentos /Banca de alimente

ES: Nuestra Asociación ya está incluido en la lista de distribuidores autorizados del banco de alimentos. Dependiendo de los fondos y las personas registradas en el mismo tiempo y dependiendo de horario del Banco y la comida disponible, se comunicarán los detalles sobre la distribución de alimentos a través de nuestra asociación. Hasta entonces, presentamos los criterios y la documentación mínima para este programa:
RO: Asociația noastră este deja inclusă în lista distribuitorilor autorizați ai băncii de alimente. În funcție de fondurile alocate și de numărul persoanelor înscrise și în același timp în funcție și de orarul băncii de alimente vă vom comunica detalii despre modul de distribuire al alimentelor prin intermediul asociației noastre. Până atunci, în spirit informativ mai jos aveți (în limba spaniolă) criteriile și documentația minimă necesară de pregătit pentru acest program:

REQUISITOS BENEFICIARIOS

 Por todo ello la documentación* que los beneficiaros deberá entregar a la Entidad será:

1.        Solicitud de participación del cabeza de familia (en su defecto el cónyuge).
2.        Certificado de empadronamiento solicitado por el cabeza de familia, el mismo que figure en la solicitud.
3.        Fotocopia del D.N.I. del solicitante, o pasaporte, o tarjeta de la seguridad social en el caso de falta de documentación. Tanto del cabeza de familia cómo del cónyuge.
4.        Justificación de ingresos: nominas, tarjeta de desempleo o justificación de la pensión. en el caso de trabajadores autónomos la propia entidad se hará responsable de la veracidad de los datos.
5.        Los criterios económicos serán:
          ·  633,33 euros para un solo miembro aumentado por cada miembro 150 euros.
6.       Relación por familias de los beneficiarios en la que constará nombre del cabeza de familia (y del cónyuge, con el Nº del D.N.I, o pasaporte, o tarjeta de la seguridad social en el caso de falta de documentación, tanto del solicitante como del cónyuge), teléfono y distribución por edades de los miembros de la misma. Esta relación será en soporte digital preferentemente para lo que se le facilitará a la entidad el formato correspondiente.
* Toda la documentación tiene que estar actualizada al año 2011.

Bajar el formulario/ descărcați formularul:
http://dl.dropbox.com/u/28505460/Dan/Banca%20de%20alimente/modelo%20Solicitud%20usuario.doc

ES: Tambien los documentos de distribución de ropa están muy avanzadas.
RO: De asemenea, într-un stadiu destul de avansat suntem cu pregătirea actelor pentru a putea distribui si haine.

Para acceder a nuestro program, por favor contactenos.
Pentru a intra în program va rugam să ne contactați:

casa.rumana.almeria@gmail.com
642 899 517

Sfaturi pentru românii aflaţi ȋn străinătate:Cardul European de Sănătate şi Regimul Asigurărilor Medicale ,SCHIMBAREA PASAPORTULUI,CUM SE POATE FACE O CARTE DE IDENTITATE DACA STI IN SPANIA.....,INORMATII PRIMITE DE LA CONSULATUL ROMAN DE LA SEVIIA

Ghid Consular

Cardul European de Sănătate şi Regimul Asigurărilor Medicale

- Informaţii utile -

1. Cardul European de Sănătate – pt cetăţenii români

- Cardul european de sănătate se emite cetăţenilor români care călătoresc sau au reşedinţa temporară în străinătate, pentru o perioadă de maximul 6 luni, pentru scopuri turistice, de studii, familiale sau profesionale.

- Cardul european emis de instituţiile române nu este destinat cetăţenilor cu rezidenţa pe termen lung sau permanentă în străinătate!

- Valabiliatea acestuia este de 6 luni iar condiţia esenţială este aceea ca solicitantul să facă dovada calităţii de asigurat pentru ultimii 5 ani, în România.

Aşadar, pentru persoanele care nu cotizează la asigurările de sănătate în România, nu există posibilitatea obţinerii cardului european românesc.

Cardul medical european emis de instituţiile româneşti se obţine exclusiv din România, înainte de efectuarea călătoriei în străinătate, iar nu prin intermediul Consulatului, după stabilirea rezidenţei în Spania.

2. Asigurări medicale în Spania - pt cetăţenii români

În condiţiile în care sunteţi rezident pe termen lung sau permanent în Spania şi aveţi un contract de muncă (cotizaţi la Asigurările de Sănătate), beneficiaţi de asistenţă medicală completă, în baza cardului de asigurat (tarjeta sanitaria emisă de autorităţile spaniole competente).

Dacă, în schimb, nu aveţi un contract de muncă şi nu deţineţi niciun tip de asigurare privată, puteţi să vă adresaţi autorităţilor spaniole (Instituto Nacional de la Seguridad Social) pentru a obţine documentul de afiliere la Regimul Securităţii Sociale (tarjeta) şi a beneficia de asistenţă sanitară minimă, în caz de urgenţă. Pentru aceasta este nevoie să prezentaţi autorităţilor spaniole:

1. Un act de Identitate valabil (carte de Identitate sau paşaport);

2. NIE sau Certificatul de empadronamiento;

3. O adeverinţă de la Casa de Asigurări de Sănătate din România, din care să rezulte că nu beneficiaţi de asigurare de sănătate în România;

4. O adeverinţă de la Administraţia Financiară de la utlimul dvs domiciliu din România, din care să rezulte că nu aveţi venituri în România.

Aceste 2 adeverinţe se pot obţine de către o persoană desemnată de dvs, fără necesitatea prezentării de procuri; adeverinţele vor fi ulterior traduse în limba spaniolă, în vederea prezentării la autorităţile spaniole competente).

Prezentare in limba engleza a romaniei culturale...

Explore Carpathian Garden Romania Culture
Documentul de poate vedea pe tot ecranul, copia pe calculatorul dumneavostra, etc., folosind butoanele de mai sus!

INGADUITI-NE SA FIM ROMANI...

...,va spun drept: m-am saturat sa fim tot timpul in defensiva. Stim. Am plecat din tara, care mai de multisor, care mai de curand. Motivele au fost diferite de la caz la caz – cum diferite, daca stati stramb si judecati drept, sunt si motivele voastre, ale celor care ati ales sa ramaneti. Eu, bunaoara, am plecat din intamplare – iar cei care ma cunosc va pot confirma acest lucru – , dar asta nu ma face sa mai uit de sus (sau de jos) la vreo categorie de romani.

De fapt, nici noi n-am plecat de tot, nici voi n-ati ramas de tot.

Noi n-am plecat de tot, pentru ca ne tot intoarcem acasa, pentru ca tot citim ce se intampla in Romania, pentru ca tot vorbim romaneste, pentru ca tot mai mergem la Biserica si ne invatam copiii sa spuna “Ingerasul” inainte de culcare. Pentru ca ne pasa.

Si nici voi n-ati ramas chiar de totului tot, pentru ca urmariti si voi ce se intampla prin lume, pentru ca deschideti si voi internetul sa vedeti ce mai faceKate (parca), pentru ca va pasa ce se intampla cu Grecia, Spania, Italia,Germania sau Statele Unite. Ba, indraznesc s-o spun, poate ca voua va pasa chiar mai putin de traditii, mai putin de limba romana, mai putin de tara, decat ne pasa noua. Poate ca romgleza voastra e mai americaneasca decat a noastra. Poate ca voi folositi expresii precum “OK” (stiti de unde vine?) si “cool” mai mult decat le folosim noi. De LOL WTF si OMG, ce sa mai vorbim? Poate ca voi mergeti mai rar la Biserica si va bucurati mai putin de 1 Decembrie. Pentru ca noi ne straduim pentru tot ceea ce voi primiti de-a gata: abecedarele si vopseaua rosie de oua si zilele libere de Paste si cate si mai cate. Pentru ca la noi datul devine, pe zi ce trece, o alegere constienta, un efort, cata vreme pentru voi datul ramane dat.

Nu dau cu piatra. Incerc sa inteleg. Incerc sa va faceti sa intelegeti. Voi va culcati cu Romania, va treziti cu Romania si va petreceti ziua cu ea. E lesne sa te mai si plictisesti, sa te mai si scoata din sarite, sa constati ca-i pute gura in zori si e beata-moarta la lasatul serii. Stim asta, am fost si noi acolo, va amintiti? Dar pentru noi ramane iubita de la distanta, mereu gatita, mereu parfumata cu amintirile din tinerete, chiar si-atunci cand se da in spectacol si-si da poalele peste cap. Voi o respirati din reflex, noi o tragem in piept voluntar. Ati incercat vreodata sa va constientizati respiratia mai mult de cinci minute?

La o privire mai atenta, cu totii plecam si venim din tara de mai multe ori pe zi.

Si-atunci de ce noi trebuie sa ne justificam mereu in fata voastra pentru ca ne pasa? Si ne pasa. Pana la prasele ne pasa. N-aveti voi monopolul pasarii.N-aveti voi monopolul Romaniei. Si-atunci de ce ati fi voi mai romani decat noi?

**********

De ce unuia ca Vlad Nistor, mai nou in Senatul EVZ (la mai mare!), i s-a casunat pe noi si pe votul prin corespondenta?

http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-si-liber-exprimat-937909.html

Sa-ncepem cu inceputul. Sa incepem cu titlul “... si liber exprimat” (credeam ca am copyright pe titlurile cu puncte-puncte  ). Care ar fi ideea sugerata – ca votul romanilor din diaspora NU e liber exprimat? Ca e manipulat? De cine? De media romaneasca, la care ne uitam cu totii? De Merkel, Sarkozy, Obamasau mai stiu eu cine? Chiar crede Vlad Nistor ca un capsunar din Spania e mai puti la curent cu realitatile din Romania decat tanti Marioara din Crisul de Sus?

Vlad Nistor mai e suparat ca ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, initiatorul legii, si-ar fi varat nasul unde nu-i fierbe oala, si-anume in ograda Ministerului de Interne. Cum ar veni, intr-o prima faza, nu-l deranjeaza atat ideea, cat initiatorul acesteia. Daca tot e chitibusar, poate ar fi fost bine ca initiativa sa apartina Departamentului Romanilor de Pretutindeni (DRP), aflat direct in subordinea Cancelariei primului-ministru. Luam creionul chimic, il umezim usurel in gura, citim si subliniem:

“Departamentul pentru Românii de Pretutindeni elaborează şi aplică politica în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României şi cu Programul de Guvernare.

Strategia naţională privind relaţiile cu românii de pretutindeni are la bază principiul identificării soluţiilor adecvate situaţiilor particulare existente în cadrul comunităţilor româneşti din vecinătatea României şi din emigraţie sau ale originarilor din ţara noastră.”

S-a-nteles domnu’ Nistor? Sa va fac un desen?

Mergem mai departe, cu grija mare, pipaind drumul cu piciorul, pas cu pas, ca aberatiile incep sa se acumuleze si ne pot dezorienta.

Pasul (1): Vlad Nistor se intreaba “cum poate legea garanta respectarea caracterului secret, direct şi liber consimţit al votului exprimat prin corespondenţă“? “Există oare formule prin care, în interiorul unei familii, de pildă, un soţ să nu uzurpe dreptul electoral al celuilalt?” Domnu’ Nistor, nu exista! Nu exista la nici un sistem de vot garantia ca un sot, parinte, bunic, vecin, amanta, eventual EvZ sau Vlad Nistor  nu va influenta votul altuia, dar asta nu are nimic de-a face cu votul prin corespondenta.

Pasul (2): “Ce garanţii ne poate da legea în sensul caracterului neinfluenţat prin mijloace nelegale a unui vot exprimat prin corepondenţă într-o ţară în care cultura cumpărarii voturilor este atât de răspândită?” Domnu’ Nistor, v-a scapat esentialul. Votul orin corespondenta ar urma sa se aplice tocmai acelor romani care NU traiesc intr-o tara in care cultura cumpararii voturilor, stiti Dvs….

Pasul (3) – cu stangu-n dreptul: “Ca principiu este cât se poate de sănătosca toţi cetăţenii unei ţări să poată beneficia de dreptul de a alege, indiferent de conjunctură sau de locul în care se află.” Pai vedeti, domnu’ Nistor? Despre principii vorbim, de fiecare data cand punem in discutie sistemul de vot. Altminteri, daca am lua-o situatie particulara cu situatie particulara, ma tem ca nu multi s-ar califica pentru “votul informat”, in cunostiinta de cauza. Recunoasteti?

Pasul (4) – cu dreptu-n stangul, i.e., mersul impletiticit. “Dar este oare România, ţara în care turismul electoral este o modă şi în care cursa pentru cumpărarea de voturi a devenit sport naţional, pregătită pentru un asemenea exerciţiu?” Domnu’ Nistor, haideti sa recapitulam: NU e vorba despre votul din Romania.

Pasul (5) – aici cadem deja cu nasul in tarana si renuntam la mersul biped: “La aceasta se adaugă faptul că cel puţin o discriminare majoră poate să apară în condiţiile în care această lege ar fi adoptată – românii din ţară nu vor avea acces la o formulă electorală pe care cei cu domiciliul în străinătate o vor putea utiliza.” Alo? Domnu’ Nistor? Domnu’ Nistor? Fie sustinem ca votul prin corespondenta “nu e liber”, fie sustinem ca prezinta un avantaj celor care pot (si vor) sa-l practice? Altmineri ne incurcam total in logica si picam in sant. E ca si cum ai sustine ca bautul e daunator sanatatii si alcoolul ar trebui interzis, pentru ca doua sughituri mai incolo sa sustii ca betivii sunt discriminati pozitiv, anti-alcoolicilor interzicandu-li-se acest drept.

Uite ca in SUA, dupa experienta cu prohibitia, oamenii au invatat din greseli. Votul prin corespondenta se practica de multi ani, NU doar pentru cei care sunt plecati de la domiciliu, dar – horribile dictu, domnu’ Nistor – ci si pentru cei care nu au chef sau nu pot sa mearga la urne in ziua votului desi alegerile i-au prins in oras !

Cat despre promisiunea ministrului Baconschi de a aduce un milion de voturi in plus, care va nemultumeste atat de tare – domnu’ Nistor! E vorba despre voturi aduse tarii, nu PDL!

Haideti ca spun eu ce nu indrazniti dumneavoastra pe dupa pom: va e teama ca diaspora voteaza PDL! Se prea poate. Din motive lesne de explicat, diaspora tinde sa voteze cu dreapta. Asta e un fapt. Acum. Maine, sub presiunea crizei si a somajului, lucrurile s-ar putea schimba. Ca principiu, insa, domnu’ Nistor, ca principiu NU putem nega unor categorii de cetateni cu drepturi depline accesul la vot pe motive ideologice. Ideologiile se schimba. Maine, foarte probabil, diaspora va servi stangii. Sa va dau un exemplu mai pe-nteles: negrii din America votau traditional cu Democratii. Pana au inceput sa voteze, tot traditional, cu Republicanii. Acum, de cativa ani incoace, voteaza din nou traditional, iarasi cu Democratii. Preferintele astea se schimba, mai devreme sau mai tarziu, ca de aia sunt preferinte si de aia votam – sa vedem care mai sunt. Dar asta nu are nimic de-a face cu principiul.

Si nu-mi veniti cu sofisme a la domnu’ Crin Atonescu, care-si imagineaza ca intoarce pe dos argumentul revolutionarilor americani – No taxation without representation! – cand sustine ca nici reprezentare, fara taxare! Macar din doua motive: (a) istoric vorbind – dar stiti ca asta nu e punctul forte al domnului Antonescu – sloganul american a fost doar atat – un slogan. Un pretext de genul “ba, George, tu de ce n-ai basca?” (c-avea coroana, dar asta e o alta discutie); (b) nu vreti sa calculam exact cate taxe platesc in Romania “capsunarii”, pe diferite cai, in raport cu multi dintre romanii “bastinasi”. S-ar putea sa vi se restranga dramatic bazinul electoral.

Si cu asta ma opresc, ca ma apuca asa, ca o greata cand vad ca niste romani vor sa faca alti romani cetateni “de categoria a doua”.

Sa-mi fie de invatatura de minte. Asa e cand petreci prea mult timp cu o iubire. Afli ca ii mai pute si gura.

PS Domnu’ Nistor, daca tot vreti egalitate la vot cu diaspora, va propun ca-n ziua votului sa calatoriti intre 10 si 500 de kilometri inainte de a aplica stampila. Ca asta fac “capusnarii”. Stiti dumneavoastra, romanii de categoria a doua. Dupa stiinta mea, recordul absolut e detinut de catre Marius Delaepicentru. 900 de km dus, 900 intors, cu trenul, pana la consulat. I-a fost interzis dreptul de vot pe motiv de buletin expirat. Ce ziceti?

*******

Ingaduiti-ne si noua sa fim romani! Asta nu e o problema de politica. Asta e o problema de id-entitate si de id-entificare. Nu mai e o problema de romanitate. E o problema de omenitate.

Situații statistice ale românilor din Andalucia

La 31 decembrie 2010, conform datelor statistice din cadrul Ministerului de Muncă și Imigrație Spaniol avem următoarele date statistice:

Total cetățeni români în Spania	840.682
Total în Andalucia	122.268
Almeria	33.843
Cadiz	4.144
Cordoba	10.818
Granada	15.259
Huelva	19.308
Jaen	5.498
Malaga	15.470
Sevilla	17.928

Românii reprezintă cea mai numeroasă comunitate trăină din Spania; marocanii vin pe locul doi, având sub 800.000 de rezidenți, apoi cu aproximativ 400.000 se situează ecuadorienii, 260.000 de columbieni și 240.000 de rezindenți din Regatul Unit al Marii Britanii. Alte naționalități care numără între 50.000 și 180.000 de oameni sunt: italieni, bulgari, chinezi, peruani, portughezi, bolivieni, germani, francezi, argenitnieni și polonezi.

Date statistici privind evoluția numărului de români din Spania și Andalucia:

Scurta descriere a evenimentului "Şanse egale într-o Europă unită” – Sevilla, Spania (4-5 iunie 2011)

Link-ul de mai jos vă va duce la un articol publicat de Departamentul Românilor de Pretutindeni pe www.mae.ro (pagina Ministerului Afacerilor Externe) unde se descrie pe scurt evenimetul pomenit în titlu...
http://www.dprp.gov.ro/incheierea-lucrarilor-conferintei-%E2%80%9Esanse-egale-intr-o-europa-unita%E2%80%9D-%E2%80%93-sevilla-spania-4-5-iunie-2011/

COMUNICAT IMPORTANT

http://www.adevarul.es/stiri/actualitate/spania-restrictioneaza-piata-muncii-romani

PIATA MUNCI SE RESTRICTIONEAZA PENTRU ROMANI !!!!

Descripción General / Scurta descriere...

ES:
     Sólo en el la provincia de Almería, en el sur de España, vive según a las estadísticas, más de 30 000 ciudadanos rumanos y el municipio de Roquetas de Mar tiene la mayor concentración del los rumanos, 11 000 rumanos en una localidad con 100 000 habitantes. A pesar de estas estadísticas no han variado mucho en los últimos años, los rumanos no tienen una organización poderosa, conoscida que los representan. La mayoría fueron reunidas alrededor de iglesias, donde functionan asociaciónes pequeñas. Creemos que es hora de iniciar algo realmente útil!
     Eventos de tipo cultural, deportivo y religioso, queremos ser sólo la hermosa fachada, la punta del iceberg. Actividades principales será: un banco de alimentos, la consulta y la mediación de varios documentos y cursos de idiomas, informática, danza, etc.
     Con la ayuda de Dios y la vuestra, esperamos poner todo en práctica tan pronto como sea posible y después de diversificar aún más.
 
RO:
     Doar în zona Almeria, din sudul Spaniei trăiesc conform statisticilor peste 30 000 de români iar în municipiul Roquetas de Mar se găsește cea mai mare concentrație de români din zonă, 11 000 de români, într-o localitate cu aproximativ 100 000 de locuitori. Cu toate că aceste statistici n-au variat prea mult în ultimii ani românii nu au o organizație sănătoasă, mare, cunoscută care să-i reprezinte. Cei mai mulți s-au adunat în jurul bisericilor unde activează mici organizații. Credem că a venit momentul să inițiem ceva cu adevarat util!
     Evenimente culturale, sportive și religioase...toate acestea vrem să fie doar partea frumoasă, fațada, vîrful iceberg-ului. Baza activităților asociației va consta într-o bancă de alimente, consultare și intermediere pentru diferite acte, dosare cât și cursuri de limbi străine, calculator, dans etc.
     Cu ajutorul lui Dumnezeu și al vostru sperăm să le punem cat mai repede în practică și mai apoi să le diversificăm și mai mult.