Ne puteți contacta: /Puedes contactar con nosotros:

joi, 27 octombrie 2011

Ce risca Romania in ura deciziilor din zona EURO

Pachetul de masuri agreat de liderii zonei euro, in cadrul summit-ul de urgenta de miercuri, reprezinta o veste buna si pentru Romania, deoarece s-a evitat o noua inghetare a pietei, ceea ce ar fi facut imposibila finantarea deficitului.

Sefii de stat si de guvern din zona euro au fost de acord sa recapitalizeze bancile cu 106 miliarde de euro, scaderea datoriilor Greciei cu 50 la suta, precum si majorarea Fondului European pentru Stabilitate Financiara de la 440 de miliarde de euro la 1 trilion de euro.

Faptul ca pietele au reactionat bine la acest pachet de masuri este o stire foarte buna, potrivit analistilor. "Conteaza enorm reactia. Ramane de vazut cum va fi digerat pachetul in zilele urmatoare, dar prima reactie este binevenita, pentru ca, daca ar fi fost vehement opusa acestui pachet, s-ar fi concretizat intr-o nervozitate si mai mare pe pietei, intr-o avalansa de evenimente in zilele urmatoare, care ar fi putut sa dea peste cap intreg pachetul. Modul in care au reactionat pana acum pietele este mai mult decat multumitor", a declarat, pentru Ziare.com, analistul financiar Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor Publice.

Pe de alta parte, pachetul de masuri nu a facut altceva decat sa castige timp, avand in vedere ca nu s-au pus la punct si metodele prin care se vor aplica masurile, fiind foarte important, de exemplu, cum se va face recapitalizara bancilor, pentru a nu se ajunge la o concurenta in piata creditului, avand in vedere ca si bancile, dar si statele suverane se vor lupta pentru obtinerea de resure.

"Consecinta va fi ca costul creditului va ramane ridicat. Stirea buna pentru Romania ar fi ca, dupa acest acord, se inlatura eminenta unei reinghetari a pietelor. Daca pietele se reinghetau, noi nu am putea sa ne finantam nici un deficit bugetar de 1%. Am fi obligati clar sa facem apel la facilitatea pe care o avem in virtutea noului acord cu FMI si CE, dar, ceea ce e bine sa intelegem toti, este ca nu numai bugetul public are nevoie de finantari, ci si economia privata", a explicat Daianu.

In cazul inghetarii pietelor, companiile din Romania, inclusiv bancile, nu ar mai fi putut beneficia de finantari din exterior. In acelasi timp, contractarea unui nou imprumut de catre Romania ar fi comportat un risc imens. "Ar fi o operatiune foarte dificila, cu risc foarte mare, pentru ca ar insemna sa indatoram tara foarte rapid. Am risca sa intram intr-o incapacitate de plata printr-o asemenea operatiune. Castigul pentru Romania a acestui pachet este ca evitam ceea ce se profila ca o iminenta inghetare a pietelor", a adaugat analistul.

Creditarea restrictionata, in 2012

Recapitalizarea bancilor are, insa, si un efect negativ pentru Romania, fiind posibila restrictionarea creditarii, potrivit analistului economic Valentin Ionescu.

Deocamdata, nu se stie cum se va face acest lucru, existand trei optiuni in discutie: injectie de capital de la stat pentru bancile aflate in dificultate financiara, majorare de capital prin aportul unor investitori si recapitalizare facuta din fondurile proprii ale bancilor.

"Daca iau exemplul bancilor austriece care opereaza in Romania, ele avand un grad de solvabilitate relativ bun, apropiat de limita minima de solvabilitate solicitata de BNR, dar si de Agentia Europeana Bancara, ce a efectuat testele de stres, rezulta ca nu au nevoie de injectie de capital din partea statului austriac si, ca atare, daca li se cere o majorare de capital, este posibil ca aceasta sa se faca cu bani proprii, si aceasta reduce din lichiditatea intregii retele de banci, inclusiv din Romania", a precizat Ionescu, pentru Ziare.com.

Astfel, din cauza unei lichiditati scazute, creditarea ar putea fi afectata anul viitor, singura posibilitate fiind ca banca centrala sa micsoreze rezerva minima obligatoriu, lucru putin probabil.

"In eventualitatea in care aceasta recapitalizare va fi generalizata, pentru toate bancile europene, nu doar pentru cele care nu au trecut testul de stres, atunci noi vom avea o problema in economie in 2012, pentru ca va fi afectata creditarea. Daca recapitalizarea nu priveste toate bancile sau se va face in mai multe etape, nu se va intampla asta", a explicat Ionescu.

De altfel, potrivit spuselor sale, piata creditului va fi restrictiva nu numai in 2012, ci si in urmatorii ani. Astfel, Romania va trebui sa se bazeze foarte mult pe absorbtia fondurilor europene, deoarece nu va avea o alternativa de finantare, avand in vedere ca sectorul bancar nu va sustine sectorul privat.

"Pe de alta parte, este recomandabil ca guvernul Romaniei sa cheltuiasca mai putin. Trebuie sa-si reduca deficitul, sa cheltuiasca mai putin, pentru ca nu va avea de unde sa se imprumute. Sau, daca va avea, va fi la costuri mari, pe care tot noi le platim", a mai spus analistul.

Avand in vedere ca finantarea deficitului devine mai dificila, Romania ar trebui sa reduca din cheltuielile "inutile", cum ar fi constructia de micro hidrocentrale, este de parere Ionescu. "Trebuie abandonate investitiile astea care au fost planificate cu 20 - 25 de ani in urma, chiar inainte de schimbarea de regim politic. Nu trebuie inertial executate, pentru ca cineva le-a gandit la un moment dat", a explicat el.

In schimb, deciziile luate de liderii zonei euro nu vor influenta prea mult cursul de schimb valutar. Acest lucru s-a observat, de altfel, si in ultimele saptamani, cand euro, desi era in scadere la nivel international, se aprecia fata de leu. "Depinde de noi aceasta fluctuatie, mai putin de euro. Urmeaza o perioada de stabilizare dupa aceste decizii politice care au fost luate la Bruxelles", a incheiat Ionescu.

Preluat ZIARE:COM

marți, 25 octombrie 2011

Românii vor avea liber pe piaţa muncii din UE până la sfârşitul anului Scris de Oana Voinea

La doar câteva luni după ce oficialii de la Madrid anunțau restricții pentru românii care doreau să muncească în Spania, Parlamentul European (PE) a anunțat că toate statele UE trebuie să permită accesul bulgarilor și românilor pe piața forței de muncă până la sfârșitul lui 2011, înaintea termenul-limită din 2013.
Rezoluția privind accesul acces nerestricționat pentru români și bulgari pe piața muncii din UE, elaborată de Traian Ungureanu ( PDL) și votată ieri de europarlamentari arată că, la nevoie, Comisia și-ar putea exercita dreptul de a iniția procedurile de infringement. Documentul notează faptul că nu s-au înregistrat efecte negative în acele state membre care au permis accesul pe piața muncii a forței de muncă din țările care au aderat în 2004 și 2007, se arată într-un comunicat de presă al PE.
„Cifrele oficiale, inclusiv cifrele de la Comisia Europeană, arată că muncitorii din estul Europei nu au generat șomaj și nu au pus presiune pe sistemele de protecție socială. Dimpotrivă, influxul a adus creștere economică în țările de destinație, evaluat la 1% din PIB“, a precizat Raportorul, în cadrul dezbaterii.
Deputații europeni cer statelor membre să-și revizuiască regulile privind perioadele de tranziție înaintea deschiderii accesului pe piața muncii și solicită țărilor care încă impun restricții cetățenilor bulgari și români să le elimine până la sfârșitul lui 2011, înainte de termenul-limită final din 2013 prevăzut în tratatul de aderare la UE. Pe termen lung, aceste restricții pot avea un impact negativ asupra valorilor și drepturilor fundamentale prevăzute în tratatele UE, cum ar fi libera circulație, non-discriminarea, solidaritatea și egalitatea în drepturi, consideră deputații europeni.
De asemenea, deputații europeni deplâng propunerile legislative recente din unele state membre care încearcă să impună din nou restricții față de alte state membre și cer Comi­siei Europene să investigheze dacă asemenea politici încalcă legislația europeană.
Deputații europeni și-au exprimat preocuparea cu privire la slaba transpunere și imple­mentare a legislației europene actuale cu privire la libera circulație a forței de muncă și în special în privința Directivei 2004/38/EC privind dreptul cetățenilor europeni și al membrilor familiilor lor de a circula și de a-și stabili reședința liber în Uniunea Europeană.
PE precizează că, la nevoie, Comisia ar putea să-și exercite dreptul de a iniția procedurile legate de încălcarea legislației („infringement“) împotriva statelor membre care nu respectă această legislație.
Rezoluția mai notează că procedurile în vigoare pentru recunoașterea calificărilor profe­sionale reprezintă un alt mare obstacol în calea mobilității forței de muncă, cerând Comisiei Europene să reformeze regulile UE în acest domeniu.
În prezent, 10 state membre UE mențin restricții pentru cetățenii bulgari și români: Olanda, Belgia, Germania, Irlanda, Franța, Italia, Luxem­bourg, Austria, Marea Britanie și Malta.

„Nu există justificare pentru restricții”

Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a declarat că speră că mesajul PE va ajunge la guvernele statelor membre ca argument că nu există justificare pentru menținerea restricțiilor.
„Votul dat astăzi (ieri n.r.) în Parlamentul European reprezintă un sprijin important pentru respectarea Directivei 2004/38/CE, privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora“, a declarat Sulfina Barbu.
Ministrul a precizat că votul europarlamentarilor invită Comisia Europeană și guvernele statelor membre care mențin restricții pentru cetățenii români și bulgari la o analiză atentă și obiectivă a oportunității menținerii restricțiilor pe piața muncii pentru lucrătorii din țările care au aderat la UE în 2004 și 2007.
„Am convingerea că mesajul dat de membrii Parlamentului European va merge către guvernele statelor membre și va fi un argument suplimentar că nu există justificare pentru menținerea restricțiilor pentru lucrătorii din România și Bulgaria. Dacă vrem o Uniune Europeană competitivă, trebuie să avem o forță de muncă competitivă la nivel european“, a mai spus ministrul Muncii.
Cu câteva zile în urmă, Sulfina Barbu declarase că are semnale că angajatorii spanioli își doresc în continuare forță de muncă din țara noastră. „Avem semnale de la angajatorii din Spania și de la afaceriștii spanioli, care vor muncitori români. Ministerul Muncii are o cerere din Spania pentru organizarea unei burse de locuri de muncă, pentru 800 de lucrători”, spunea Barbu.
Reprezentanți ai Parlamentului European care au participat în 20 octombrie, la Bruxelles, la un seminar privind mobilitatea lucrătorilor în condiții de criză, au transmis că sprijină necon­di­ționat ridicarea restricțiilor pen­tru lucrătorii români și bulgari.
Bulgaria ceruse din nou săptămâna trecută ridicarea restricțiilor impuse românilor și bulgarilor în Olanda, Belgia, Germania, Irlanda, Franța, Italia, Luxemburg, Austria, Marea Britanie și Malta.

Vara restricțiilor
În iulie, guvernul spaniol a decis reintroducerea permiselor de muncă pentru români. Oficialii de la Madrid spuneau că restricțiile au caracter temporar și vor fi revizuite în funcție de evoluția pieței muncii. Guvernul spaniol arăta că decizia „va face obiectul unei evaluări continue bazată pe evoluția pieței spaniole a muncii“ și susținea că moratoriul „nu afectează libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene, principiu pe care Spania l-a apărat întotdeauna“.
La doar o lună după decizia Spaniei, Franța restricționa și ea accesul românilor pe piața muncii. Parisul a găsit însă o altă metodă - reducerea la jumătate a listei meseriilor pentru care pot candida străinii. În noua listă, meseriile din domeniul construcțiilor și lucrărilor publice și din sectorul informatic au dispărut.

Oana Voinea

luni, 24 octombrie 2011