Explicaţii clase şi fără păcăleli ale clienţilor din partea băncilor. Guvernul a înăsprit normativa pentru a frâna abuzul entităţilor bancare la încasarea de comisioane, după o dură critică din partea Uniunii Europene ce situează Spania drept ţara cea mai puţin transparentă după Italia. Ordinul, pe care Ministerul Economiei prevede că îl va trimite la Buletinul Oficial al Statului în a doua săptămână din septembrie, lasă în continuare libertate preţurilor, dar va obliga băncile şi casele de economii să expună public ce comisioane încasează şi de ce, şi să trimită în fiecare lună
Statului în a doua săptămână din septembrie, lasă în continuare libertate preţurilor, dar va obliga băncile şi casele de economii să expună public ce comisioane încasează şi de ce, şi să trimită în fiecare lună ianuarie clienţilor lor relaţii cu privire la încasările pentru gestiune pe an.
De asemenea, se impune un formular unic pentru solicitarea de ipoteci care să alerteze cu litere mai groase şi cu majuscule dispoziţiile mai dificile pentru consumator.
Opacitatea actuală a sistemului şi continua creştere a comisioanelor au dus la o mulţime de reclamaţii al consumatorilor. Conform unui studiu al Confederaţiei Spaniole de Organizaţii de Casnice, comisioanele au crescut între 6% şi 35,6% din iunie 2010 până în iunie 2011, iar confuzia a fost norma generală în explicaţiile date clientului.
Responsabilul studiului, Fernando López Romano, explică creşterea tarifelor prin diminuarea încasărilor de pe urma creditelor: „Ce nu obţin pe o parte încearcă să compenseze pe alta”.
Ciorna ordinului ministerial nu intră în regularizarea cantităţii comisioanelor – acestea continuă să fie libere – dar cere să se comunice clientului „cu suficient timp înainte pentru ca acesta să poată să se răzgândească” şi stabileşte ca explicaţiile să fie pe înţelesul clientului.
Preluare -Noi in Spania
Pagină pentru inimă, minte și speranță
miercuri, 7 septembrie 2011
Stiri preluate de la Noi in Spania
Ajutorul de 400 de euro se prelungeşte cu şase luni
Problema „generaţiei pierdute”, cum a numit-o fostul director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Hahn, se remarcă în cadrul dramei generale pe care o implică rata mare a şomajului. Rata şomajului în rândul tinerilor este în Spania de 46,1% faţă de 20,8% generală. Când economia spaniolă se dezvolta şi construcţiile mergeau bine, să abandonezi studiile era o alternativă atrăgătoare, ce promitea salarii bune. Acum, când sectorul construcţiilor este în cădere liberă şi economia nu merge, lipsa de formare îngreunează angajarea celor peste un milion de tineri.
Promovarea angajării în rândul acestui colectiv este obiectivul pe care şi l-a marcat Ministerul Muncii cu măsurile aprobate pe 26 august de Consiliul de Miniştri. În decretul-lege se include un nou contract de formare împreună cu prelungirea programului Prepara şi a plăţii celor opt zile de salariu pentru concediere din partea Fondului de Garanţie Socială.
Contractul de învăţare şi formare
Se va putea realiza pentru tineri de 15-26 ani care nu au calificare profesională, adică nu au diploma de ESO sau chiar dacă îl au nu au diplomă universitară, de formare profesională sau un certificat de profesionalitate. În plus, cu caracter tranzitoriu, se va putea amplifica pentru tineri sub 30 de ani, până pe 31 decembrie 2013.
De această nouă formă de contractare vor putea beneficia aproximativ 1.200.000 de tineri până în 30 de ani, conform calculelor Ministerului Muncii.
Cum scopul acestui contract este îmbunătăţirea formării colectivului, programul de muncă prevăzut este de 75& din cel obişnuit în firmă. Restul timpului va fi destinat activităţilor de formare într-un centru specializat. Durata sa minimă va fi de un an şi maxim de doi, cu toate că se poate prelungi cu 12 luni, în funcţie de formarea pe care o primeşte acesta.
În decretul-lege se prevede şi că va fi o reducere de până la 100% din cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pe toată durata valabilităţii contractului când persoane contractată este un şomer, ce va fi reducă la 75% în cazul firmelor cu peste 250 de angajaţi. Cu toate acestea, persoana contractată îşi menţine drepturile sociale, adică cotizarea la Asigurările Sociale. Pentru a încerca favorizarea transformării acestui tip de contracte în contracte pe durată nedeterminată, se menţionează că firmele vor avea dreptul la o reducere a cotizaţiei sociale de 1.500 de euro pe an (1.800 pe an în cazul contractării femeilor tinere) la terminarea contractului d învăţare.
Suspendarea limitei de 2 ani pentru unirea contractelor temporare
Cu această măsură firma nu mai este obligată să transforme contractului angajatului în contract de durată nedeterminată când s-au unit doi ani de contracte temporare în 30 de luni, cum se întâmplă în prezent. Această suspendare va fi în vigoare doi ani. Ministerul muncii a asigurat că această regulă, stabilită în 2006, în prezent poate produce efecte „nedorite” de nerenovare a contractelor temporare şi afectând negativ menţinerea locului de muncă.
Programul Prepara
Guvernul prelungeşte cu şase luni programul Prepara. Şomerii care nu mai primesc nici o prestaţie au dreptul la plata a 400 de euro în schimbul intrării într-un program de formare cu obiectivul de a-şi găsi un nou loc de muncă.
Fond de capitalizare
Decretul-lege prelungeşte şi perioada în care Fondul de Garanţie Salarială va continua plata a opt zile de salariu pentru concediere obiectivă. De pe 1 ianuarie 2012 plăţile vor fi doar pentru concedieri corespunzătoare.
Problema „generaţiei pierdute”, cum a numit-o fostul director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Hahn, se remarcă în cadrul dramei generale pe care o implică rata mare a şomajului. Rata şomajului în rândul tinerilor este în Spania de 46,1% faţă de 20,8% generală. Când economia spaniolă se dezvolta şi construcţiile mergeau bine, să abandonezi studiile era o alternativă atrăgătoare, ce promitea salarii bune. Acum, când sectorul construcţiilor este în cădere liberă şi economia nu merge, lipsa de formare îngreunează angajarea celor peste un milion de tineri.
Promovarea angajării în rândul acestui colectiv este obiectivul pe care şi l-a marcat Ministerul Muncii cu măsurile aprobate pe 26 august de Consiliul de Miniştri. În decretul-lege se include un nou contract de formare împreună cu prelungirea programului Prepara şi a plăţii celor opt zile de salariu pentru concediere din partea Fondului de Garanţie Socială.
Contractul de învăţare şi formare
Se va putea realiza pentru tineri de 15-26 ani care nu au calificare profesională, adică nu au diploma de ESO sau chiar dacă îl au nu au diplomă universitară, de formare profesională sau un certificat de profesionalitate. În plus, cu caracter tranzitoriu, se va putea amplifica pentru tineri sub 30 de ani, până pe 31 decembrie 2013.
De această nouă formă de contractare vor putea beneficia aproximativ 1.200.000 de tineri până în 30 de ani, conform calculelor Ministerului Muncii.
Cum scopul acestui contract este îmbunătăţirea formării colectivului, programul de muncă prevăzut este de 75& din cel obişnuit în firmă. Restul timpului va fi destinat activităţilor de formare într-un centru specializat. Durata sa minimă va fi de un an şi maxim de doi, cu toate că se poate prelungi cu 12 luni, în funcţie de formarea pe care o primeşte acesta.
În decretul-lege se prevede şi că va fi o reducere de până la 100% din cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pe toată durata valabilităţii contractului când persoane contractată este un şomer, ce va fi reducă la 75% în cazul firmelor cu peste 250 de angajaţi. Cu toate acestea, persoana contractată îşi menţine drepturile sociale, adică cotizarea la Asigurările Sociale. Pentru a încerca favorizarea transformării acestui tip de contracte în contracte pe durată nedeterminată, se menţionează că firmele vor avea dreptul la o reducere a cotizaţiei sociale de 1.500 de euro pe an (1.800 pe an în cazul contractării femeilor tinere) la terminarea contractului d învăţare.
Suspendarea limitei de 2 ani pentru unirea contractelor temporare
Cu această măsură firma nu mai este obligată să transforme contractului angajatului în contract de durată nedeterminată când s-au unit doi ani de contracte temporare în 30 de luni, cum se întâmplă în prezent. Această suspendare va fi în vigoare doi ani. Ministerul muncii a asigurat că această regulă, stabilită în 2006, în prezent poate produce efecte „nedorite” de nerenovare a contractelor temporare şi afectând negativ menţinerea locului de muncă.
Programul Prepara
Guvernul prelungeşte cu şase luni programul Prepara. Şomerii care nu mai primesc nici o prestaţie au dreptul la plata a 400 de euro în schimbul intrării într-un program de formare cu obiectivul de a-şi găsi un nou loc de muncă.
Fond de capitalizare
Decretul-lege prelungeşte şi perioada în care Fondul de Garanţie Salarială va continua plata a opt zile de salariu pentru concediere obiectivă. De pe 1 ianuarie 2012 plăţile vor fi doar pentru concedieri corespunzătoare.
Strainii se trateaza in Romania
60.000 de străini s-au tratat la noi
În 2010, 60.000 de străini au venit să se trateze în România, cheltuind aici 250 de milioane de euro pe servicii medicale, arată datele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
Preţul are un rol determinant în alegerea serviciilor medicale
Franco Falcier, de 63 de ani, din Veneţia (Italia), a fost pentru prima dată în România şi a venit la o clinică privată din Capitală pentru a beneficia de un implant dentar. „Am ales România pentru calitatea serviciilor medicale, la fel ca în Italia, dar preţul este mai accesibil”, a declarat pentru cotidianul Gândul Falcier.
Lucian Claudiu Fătu, medic stomatolog ce a tratat mulţi pacienţi străini, a declarat că „este un lucru curent ca în cadrul clinicii noastre să avem pacienţi din străinătate. Există o serie de factori care îi determină pe străini să apeleze la serviciile medicale din România. În primul rând, calitatea actului medical din România este una care se ridică la nivelul serviciilor din Uniunea Europeană, poate chiar mai sus în unele cazuri. Un alt aspect este legat de partea financiară, în România sunt costuri ceva mai mici decât, în mod normal, în alte ţări”.
În ceea ce priveşte gravitatea afecţiunilor cu care se prezintă străinii la stomatolog, Fătu spune că străinii care practică turismul medical vin să îşi trateze la noi afecţiuni grave. „Ca şi cazuistică, pot să spun că, în general, există asemănări. Pacienţii care vin în România vin de regulă cu probleme mai complexe care presupun o abordare multidisciplinară în ceea ce priveşte tratamentul acestora. Desigur că şi accentul pus în alte ţări pe prevenţie îşi spune cuvântul, de multe ori, la unii dintre pacienţii noştri străini, în sensul că problemele acestora sunt minore. Mulţi dintre aceşti pacienţi apelează la serviciile noastre, nu neapărat ca să-şi rezolve problemele acute, ci mai degrabă pentru a-şi rezolva problemele legate de cosmetica dentară”, a precizat medicul.
Străinii vin în România mai ales pentru implanturi dentare
Cele mai căutate tratamente medicale la care apelează străinii sunt cele stomatologice, antiîmbătrânire, dar şi intervenţiile medicale estetice.
Managerii de centre stomatologice spun că străinii apelează la serviciile noastre primul rând din motive financiare. „Dincolo de faptul că principalul avantaj al turismului medical îl constituie considerentul financiar, este greu să ne imaginăm că, dacă clinica ar oferi servicii inferioare calitativ, pacienţii ar mai veni, s-ar întoarce sau ne-ar recomanda. Serviciile medicale influenţează existenţa clinicii pe toată perioada de funcţionare”, a declarat pentru dr. Răzvan Savu, managerul a două clinici stomatologice din România, una în Bucureşti şi una în Piteşti. În 2010, 200 de străini au apelat la serviciile uneia dintre clinicile conduse de el.
Cristi Costăchescu, manager la mai multe spitale cu acelaşi profil, spune că un alt factor decisiv îl reprezintă implementarea pe scară largă în ţara noastră a tehnologiilor de vârf în domeniul stomatologic. „Aceste tehnologii oferă aceeaşi calitate a serviciilor, dar la un preţ mult mai accesibil faţă de alte ţări. Tot în sprijinul creşterii numărului pacienţilor străini, vine şi numărul tot mai ridicat al companiilor ce au ca obiect de activitate turismul medical”, a precizat dr. Costăchescu. În clinicile conduse de acesta, anul trecut s-au tratat aproximativ 720 pacienţi cu domiciliul în afara graniţelor.
Cele mai solicitate servicii de către străini în domeniul stomatologic sunt implanturile dentare. „90% dintre tratamentele pe care le oferim pacienţilor străini sunt implanturile dentare şi coroanele montate pe acestea. Aceste tratamente reprezintă şi serviciile premium din stomatologie”, a spus dr. Savu.
Potrivit managerilor, străinii mai vin în România şi pentru a beneficia de cosmetica dentară, adică vin să îşi albească dinţii sau să îşi pună faţete de ceramică.
Cât economisesc străinii care se tratează în România
Potrivit statisticilor, cei mai mulţi străini care beneficiază de tratamente la standarde europene, dar la preţuri româneşti, vin, în special, din Uniunea Europeană, mai exact din Italia, Germania, Franţa şi Elveţia.
Specialiştii spun că străinii care vin în România să îşi trateze diferite afecţiuni plătesc de două ori mai puţini bani decât în ţara natală. „Acest lucru apare mai ales în cazul clienţilor care au nevoie de reconstrucţie totală a danturii. Spre deosebire de Elveţia, pacientul ajunge să plătească aproximativ o treime din cât l-ar fi costat iniţial, cu tot cu cazare şi avion. De exemplu, în Elveţia un implant dentar costă 4.000 de franci elveţieni (3.400 de euro), iar în România costul corespunde cu 780 franci elveţieni (666 de euro). Diferenţa este considerabilă”, a menţionat dr. Savu.
preluat de la, Noi in Spania
În 2010, 60.000 de străini au venit să se trateze în România, cheltuind aici 250 de milioane de euro pe servicii medicale, arată datele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
Preţul are un rol determinant în alegerea serviciilor medicale
Franco Falcier, de 63 de ani, din Veneţia (Italia), a fost pentru prima dată în România şi a venit la o clinică privată din Capitală pentru a beneficia de un implant dentar. „Am ales România pentru calitatea serviciilor medicale, la fel ca în Italia, dar preţul este mai accesibil”, a declarat pentru cotidianul Gândul Falcier.
Lucian Claudiu Fătu, medic stomatolog ce a tratat mulţi pacienţi străini, a declarat că „este un lucru curent ca în cadrul clinicii noastre să avem pacienţi din străinătate. Există o serie de factori care îi determină pe străini să apeleze la serviciile medicale din România. În primul rând, calitatea actului medical din România este una care se ridică la nivelul serviciilor din Uniunea Europeană, poate chiar mai sus în unele cazuri. Un alt aspect este legat de partea financiară, în România sunt costuri ceva mai mici decât, în mod normal, în alte ţări”.
În ceea ce priveşte gravitatea afecţiunilor cu care se prezintă străinii la stomatolog, Fătu spune că străinii care practică turismul medical vin să îşi trateze la noi afecţiuni grave. „Ca şi cazuistică, pot să spun că, în general, există asemănări. Pacienţii care vin în România vin de regulă cu probleme mai complexe care presupun o abordare multidisciplinară în ceea ce priveşte tratamentul acestora. Desigur că şi accentul pus în alte ţări pe prevenţie îşi spune cuvântul, de multe ori, la unii dintre pacienţii noştri străini, în sensul că problemele acestora sunt minore. Mulţi dintre aceşti pacienţi apelează la serviciile noastre, nu neapărat ca să-şi rezolve problemele acute, ci mai degrabă pentru a-şi rezolva problemele legate de cosmetica dentară”, a precizat medicul.
Străinii vin în România mai ales pentru implanturi dentare
Cele mai căutate tratamente medicale la care apelează străinii sunt cele stomatologice, antiîmbătrânire, dar şi intervenţiile medicale estetice.
Managerii de centre stomatologice spun că străinii apelează la serviciile noastre primul rând din motive financiare. „Dincolo de faptul că principalul avantaj al turismului medical îl constituie considerentul financiar, este greu să ne imaginăm că, dacă clinica ar oferi servicii inferioare calitativ, pacienţii ar mai veni, s-ar întoarce sau ne-ar recomanda. Serviciile medicale influenţează existenţa clinicii pe toată perioada de funcţionare”, a declarat pentru dr. Răzvan Savu, managerul a două clinici stomatologice din România, una în Bucureşti şi una în Piteşti. În 2010, 200 de străini au apelat la serviciile uneia dintre clinicile conduse de el.
Cristi Costăchescu, manager la mai multe spitale cu acelaşi profil, spune că un alt factor decisiv îl reprezintă implementarea pe scară largă în ţara noastră a tehnologiilor de vârf în domeniul stomatologic. „Aceste tehnologii oferă aceeaşi calitate a serviciilor, dar la un preţ mult mai accesibil faţă de alte ţări. Tot în sprijinul creşterii numărului pacienţilor străini, vine şi numărul tot mai ridicat al companiilor ce au ca obiect de activitate turismul medical”, a precizat dr. Costăchescu. În clinicile conduse de acesta, anul trecut s-au tratat aproximativ 720 pacienţi cu domiciliul în afara graniţelor.
Cele mai solicitate servicii de către străini în domeniul stomatologic sunt implanturile dentare. „90% dintre tratamentele pe care le oferim pacienţilor străini sunt implanturile dentare şi coroanele montate pe acestea. Aceste tratamente reprezintă şi serviciile premium din stomatologie”, a spus dr. Savu.
Potrivit managerilor, străinii mai vin în România şi pentru a beneficia de cosmetica dentară, adică vin să îşi albească dinţii sau să îşi pună faţete de ceramică.
Cât economisesc străinii care se tratează în România
Potrivit statisticilor, cei mai mulţi străini care beneficiază de tratamente la standarde europene, dar la preţuri româneşti, vin, în special, din Uniunea Europeană, mai exact din Italia, Germania, Franţa şi Elveţia.
Specialiştii spun că străinii care vin în România să îşi trateze diferite afecţiuni plătesc de două ori mai puţini bani decât în ţara natală. „Acest lucru apare mai ales în cazul clienţilor care au nevoie de reconstrucţie totală a danturii. Spre deosebire de Elveţia, pacientul ajunge să plătească aproximativ o treime din cât l-ar fi costat iniţial, cu tot cu cazare şi avion. De exemplu, în Elveţia un implant dentar costă 4.000 de franci elveţieni (3.400 de euro), iar în România costul corespunde cu 780 franci elveţieni (666 de euro). Diferenţa este considerabilă”, a menţionat dr. Savu.
preluat de la, Noi in Spania
Preluare de la Noi in Spania - COMUNICAT
NOILE RESTRICŢII PE PIAŢA MUNCII ÎI AFECTEAZĂ
ŞI PE ROMÂNII DIN SPANIA ÎNSCRIŞI ÎN SISTEMUL
DE ASIGURĂRI SOCIALE
Românii fără contract de muncă sau neînregistraţi ca fiind în căutarea
unui loc de muncă au nevoie de permis de muncă
Instrucţiunile de aplicare a restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români, pe care Ministerul spaniol al Muncii şi Imigraţiei le-a trimis Serviciului Public Statal pentru Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal – SEPE; fostul INEM), nu sunt la fel de liniştitoare ca şi comunicatele de presă pe care Ministerul Muncii şi Imigraţiei le-a transmis imediat după adoptarea acestei măsuri, pe 22 iulie 2011.
Conform acestor directive, cetăţenii români care la data de 22 iulie 2011 se aflau în Spania, dar nu figurau ca angajaţi (dados de alta en el régimen correspondiente de la Seguridad Social) sau în căutarea unui loc de muncă (inscritos como demandantes de empleo) sunt afectaţi de noul moratoriu pe piaţa muncii din Spania, adică vor avea nevoie de permis de muncă. Deci nu este suficient să fi fost înscris în sistemul de securitate socială înainte de această dată ca să nu fii afectat de această măsură (cum se informase iniţial).
Decizia Comisiei Europene, înregistrată pe 11 august 2011 şi care aprobă perioada tranzitorie pentru lucrătorii români, ia în calcul aceste instrucţiuni.
Categoriile de români cărora nu li se aplică restricţiile impuse pe piaţa muncii spaniole ne-au fost explicate din nou de Mihaela Nica, ataşat pe probleme de muncă şi sociale la ambasada României:
- românii ce deţin un contract de muncă valabil (şi care doresc să îşi schimbe locul de muncă)
- românii ce se află în şomaj (şi care şi-au găsit un loc de muncă)
- românii înregistraţi la Serviciile Publice Regionale de Angajare ca fiind în căutarea unui loc de muncă.
Nu sunt vizate de măsură nici persoanele care lucrează ca „autonomi” (lucrători pe cont propriu/persoane fizice autorizate, care nu îşi exercită profesia pe baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator).
„Nu orice român care are un număr de Securitate Socială are acces liber pe piaţa muncii. Cei ce au respectat legea – cei care au venit în Spania să muncească înainte de 22 iulie şi s-au înregistrat ca fiind în căutarea unui loc de muncă, sau cei ce au avut un contract de muncă, au beneficiat de indemnizaţii de şomaj şi la terminarea acestora şi-au reînnoit înregistrarea de persoane în căutarea unui loc de muncă – au acum liber acces pe piaţa muncii din Spania. Cu alte cuvinte, toţi românii care au intrat pe teritoriul Spaniei înainte de 22 iulie şi şi-au declarat intenţia de a munci, înregistrându-se, conform legii, la Serviciile Publice Regionale de Angajare, au liber acces acum pe piaţa muncii spaniole”, a precizat Mihaela Nica.
Eventualele situaţii de aplicare eronată a acestor decizii de către autorităţile spaniole trebuie să fie sesizate Ambasadei, la adresa:
mihaela.nica@embajadaderumania.es.
În aproximativ o săptămână românii din Spania vor avea o linie verde pentru a semnala eventuale abuzuri, ca să pună întrebări şi să ceară lămuriri.
Pentru soluţionarea cazurilor menţionate este absolut necesară prezentarea detaliilor concrete: persoană afectată, oficiul la care s-a apelat, data la care a avut loc discuţia cu funcţionarul spaniol, motivaţia prezentată de acesta etc.
***
Moratoriul are caracter temporar, urmând să fie reevaluat la 31 decembrie 2012, în raport cu evoluţia pieţei muncii din Spania. Conform Tratatului de Aderare a României la UE, astfel de măsuri nu se vor mai putea aplica cetăţenilor români în nici un stat membru al Uniunii Europene (deci nici în Spania) începând cu 2014. Toate statele membre au dreptul ca pentru o perioadă de 7 ani de la data aderării să impună restricţii pe piaţa muncii pentru statele nou intrate.
Măsura nu va avea nici un fel de implicaţii asupra liberei circulaţii a persoanelor, din perspectiva intrării şi şederii pe teritoriul spaniol.
Angajatorului spaniol îi revine responsabilitatea obţinerii autorizaţiei Biroului teritorial pentru străini asupra contractului de muncă pe care doreşte să îl încheie cu un lucrător român. Autorizarea contractului va avea în vedere exclusiv îndeplinirea normelor spaniole în domeniul legislaţiei muncii (ex.: respectarea prevederilor condiţiilor contractului colectiv de muncă în sectorul de activitate şi regiunea respectivă). Nu se au în vedere alte criterii, cum ar fi cele legate de şederea în Spania sau de existenţa altor persoane, cu calificări similare, deja înscrise în Spania în căutarea unui astfel de loc de muncă.
ŞI PE ROMÂNII DIN SPANIA ÎNSCRIŞI ÎN SISTEMUL
DE ASIGURĂRI SOCIALE
Românii fără contract de muncă sau neînregistraţi ca fiind în căutarea
unui loc de muncă au nevoie de permis de muncă
Instrucţiunile de aplicare a restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români, pe care Ministerul spaniol al Muncii şi Imigraţiei le-a trimis Serviciului Public Statal pentru Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal – SEPE; fostul INEM), nu sunt la fel de liniştitoare ca şi comunicatele de presă pe care Ministerul Muncii şi Imigraţiei le-a transmis imediat după adoptarea acestei măsuri, pe 22 iulie 2011.
Conform acestor directive, cetăţenii români care la data de 22 iulie 2011 se aflau în Spania, dar nu figurau ca angajaţi (dados de alta en el régimen correspondiente de la Seguridad Social) sau în căutarea unui loc de muncă (inscritos como demandantes de empleo) sunt afectaţi de noul moratoriu pe piaţa muncii din Spania, adică vor avea nevoie de permis de muncă. Deci nu este suficient să fi fost înscris în sistemul de securitate socială înainte de această dată ca să nu fii afectat de această măsură (cum se informase iniţial).
Decizia Comisiei Europene, înregistrată pe 11 august 2011 şi care aprobă perioada tranzitorie pentru lucrătorii români, ia în calcul aceste instrucţiuni.
Categoriile de români cărora nu li se aplică restricţiile impuse pe piaţa muncii spaniole ne-au fost explicate din nou de Mihaela Nica, ataşat pe probleme de muncă şi sociale la ambasada României:
- românii ce deţin un contract de muncă valabil (şi care doresc să îşi schimbe locul de muncă)
- românii ce se află în şomaj (şi care şi-au găsit un loc de muncă)
- românii înregistraţi la Serviciile Publice Regionale de Angajare ca fiind în căutarea unui loc de muncă.
Nu sunt vizate de măsură nici persoanele care lucrează ca „autonomi” (lucrători pe cont propriu/persoane fizice autorizate, care nu îşi exercită profesia pe baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator).
„Nu orice român care are un număr de Securitate Socială are acces liber pe piaţa muncii. Cei ce au respectat legea – cei care au venit în Spania să muncească înainte de 22 iulie şi s-au înregistrat ca fiind în căutarea unui loc de muncă, sau cei ce au avut un contract de muncă, au beneficiat de indemnizaţii de şomaj şi la terminarea acestora şi-au reînnoit înregistrarea de persoane în căutarea unui loc de muncă – au acum liber acces pe piaţa muncii din Spania. Cu alte cuvinte, toţi românii care au intrat pe teritoriul Spaniei înainte de 22 iulie şi şi-au declarat intenţia de a munci, înregistrându-se, conform legii, la Serviciile Publice Regionale de Angajare, au liber acces acum pe piaţa muncii spaniole”, a precizat Mihaela Nica.
Eventualele situaţii de aplicare eronată a acestor decizii de către autorităţile spaniole trebuie să fie sesizate Ambasadei, la adresa:
mihaela.nica@embajadaderumania.es.
În aproximativ o săptămână românii din Spania vor avea o linie verde pentru a semnala eventuale abuzuri, ca să pună întrebări şi să ceară lămuriri.
Pentru soluţionarea cazurilor menţionate este absolut necesară prezentarea detaliilor concrete: persoană afectată, oficiul la care s-a apelat, data la care a avut loc discuţia cu funcţionarul spaniol, motivaţia prezentată de acesta etc.
***
Moratoriul are caracter temporar, urmând să fie reevaluat la 31 decembrie 2012, în raport cu evoluţia pieţei muncii din Spania. Conform Tratatului de Aderare a României la UE, astfel de măsuri nu se vor mai putea aplica cetăţenilor români în nici un stat membru al Uniunii Europene (deci nici în Spania) începând cu 2014. Toate statele membre au dreptul ca pentru o perioadă de 7 ani de la data aderării să impună restricţii pe piaţa muncii pentru statele nou intrate.
Măsura nu va avea nici un fel de implicaţii asupra liberei circulaţii a persoanelor, din perspectiva intrării şi şederii pe teritoriul spaniol.
Angajatorului spaniol îi revine responsabilitatea obţinerii autorizaţiei Biroului teritorial pentru străini asupra contractului de muncă pe care doreşte să îl încheie cu un lucrător român. Autorizarea contractului va avea în vedere exclusiv îndeplinirea normelor spaniole în domeniul legislaţiei muncii (ex.: respectarea prevederilor condiţiilor contractului colectiv de muncă în sectorul de activitate şi regiunea respectivă). Nu se au în vedere alte criterii, cum ar fi cele legate de şederea în Spania sau de existenţa altor persoane, cu calificări similare, deja înscrise în Spania în căutarea unui astfel de loc de muncă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)